DUHUL SFÂNT AL MEȘTEȘUGULUI

Domnul a vorbit lui Moise și a zis: „Să știi că am ales pe Bețaleel, fiul lui Uri, fiul lui Hur, din seminția lui Iuda. L-am umplut cu Duhul lui Dumnezeu, i-am dat un duh de înțelepciune, pricepere și știință pentru tot felul de lucrări…”
Exodul 31:1-3

Ești priceput cu mâinile tale? Îți place să faci lucruri, să pictezi, să scrii sau să desenezi? Cunoști pe cineva care are acest har al creației? Te-ai gândit vreodată că talentul acela poate fi un dar al Duhului Sfânt?

Acesta este un pasaj fascinant! După ieșirea din Egipt, poporul Israel s-a stabilit în pustie și a primit o chemare specială: să construiască cortul întâlnirii, un locaș unde Dumnezeu urma să locuiască în mijlocul lor. 

Dar Dumnezeu nu doar a poruncit această lucrare. El a pregătit oamenii pentru ea. În Exodul 31, citim cum Dumnezeu spune despre Bețaleel și Oholiab că Domnul le-a dat înțelepciune, pricepere și cunoștință pentru tot felul de lucrări.

Asta înseamnă că abilitățile lor artistice erau insuflate de Duhul Sfânt – nu doar talent, ci o ungere divină. Ei nu lucrau doar cu mâinile, ci cu inima atinsă de Dumnezeu.

Așa cum Bețaleel și Oholiab au fost aleși pentru construirea cortului, și tu ești chemat să folosești darurile tale în slujba Domnului. Dacă ai un talant, nu-l ascunde. Descoperă cum îl poți transforma în închinare. Bețaleel nu a predicat, nu a condus o armată, nu a scris psalmi, dar lucrarea mâinilor lui a devenit locul unde Dumnezeu S-a coborât să vorbească poporului Său.

Și tu poți face același lucru: Tot ce ai – chiar și ceea ce pare „mic”, poate fi folosit pentru gloria Lui.

Dumnezeule al artei, al frumuseții și al creativității, Tu mi-ai dăruit mâini care pot crea și o inimă care poate iubi. Îmi doresc ca fiecare lucru pe care îl fac să poarte amprenta bunătății Tale. Îți încredințez darurile mele. Transformă-le Tu în binecuvântare. Pune inspirația Ta în gândurile mele. Când lucrez, amintește-mi că nu lucrez singur, ci împreună cu Tine. Când obosesc, dă-mi puterea să continui. Când termin, învață-mă să-Ți mulțumesc. Primește tot ce sunt și îmi doresc ca tot ce fac să fie o jertfă curată, adusă din dragoste pentru Tine.

Karen Pearson
Karen Pearson
Când Isus mergea alături de cei doisprezece, El le-a văzut oboseala și le-a înțeles sentimentul de copleșire. Viața în Palestina era grea sub dominația Imperiului Roman, iar liderii lor spirituali îi împovărau cu cerințe inutile. Isus le cunoștea oboseala și le-a promis: „Eu vă voi da odihnă!” (Matei 11:28). El știa că ei tânjeau după Casa și a promis: „Mă voi întoarce” (Ioan 14:3). Nu s-au schimbat multe în secolele care au trecut. Suntem obosiți. Viața este grea în climatul politic polarizat de astăzi. Nu există nimic pe această planetă risipitoare care să ne poată satisface nevoile cele mai profunde sau să ne împlinească speranțele cele mai dragi. Dar promisiunile lui Dumnezeu rămân valabile. El dă odihnă celor obosiți și ne amintește că suntem aproape de casă! „Încă puţină, foarte puţină vreme, şi Cel ce vine va veni şi nu va zăbovi.” (Evrei 10:37). Așadar, ca femei credincioase, „Să ţinem fără şovăire la mărturisirea nădejdii noastre, căci credincios este Cel ce a făcut făgăduinţa.” (Evrei 10:23). Suntem aproape acasă!

Primește în fiecare zi pe Telegram devoționalul preferat. Citește mai multe aici.

Ascultă podcastul Devoționale Audio

Publicate astăzi
Articolul precedent
Articolul următor