Când L-au văzut ei umblând pe mare, li s-a părut că este o nălucă și au țipat.
Marcu 6:49
Când, obosiți și descurajați, au văzut o umbră alunecând peste valuri, ucenicii au avut o senzație stranie că sunt martorii unei arătări malefice și au început să țipe de frică.
Percepția le juca feste. Surpriza era prea mare ca să-i poată face față. Ucenicii simțeau că sunt amenințați de cineva de dincolo, dar în realitate Acela era Învățătorul lor, care era de partea lor și venea să-i ajute.
Percepțiile noastre nu constituie cel mai sigur mod de a analiza realitatea. Putem avea o senzație ciudată de neliniște și îngrijorare, în timp ce nimeni nu ne dorește răul. Și ne putem complăcea într-o siguranță falsă și în indolență, în timp ce suntem amenințați în mod real.
Felul în care percepem lucrurile ne poate înșela, ne poate duce pe o pistă falsă. La fel cum au pățit părinții lui Isus când El avea 12 ani, putem simți și noi că lucrurile sunt în ordine, în timp ce Isus este departe de noi, la o distanță de trei zile de mers pe jos.
Senzațiile sunt lucruri minunate, prin care menținem o legătură vie și nuanțată cu lumea din jur, dar ele nu trebuie să ne stăpânească.
De obicei, atunci când luăm decizii sub imperiul unor senzații puternice, riscăm să alunecăm într-o direcție greșită. Totuși cele mai multe decizii sunt influențate de starea noastră sufletească. Prin alegere consecventă, cel mai bine ar fi să controlăm efectele senzațiilor asupra comportamentului. Cu ajutorul Domnului, putem obține controlul spre slava Lui și binele nostru!
Ce trebuie să fac atunci când simt că lucrurile tind să-mi scape de sub control și există riscul să iau decizii greșite?
