Acum ascultă glasul meu: am să-ți dau un sfat, și Dumnezeu va fi cu tine!
Exodul 18:19
Ascultă ediția audio aici.
Spre deosebire de adulți, pentru mulți copii somnul este cea mai mare pedeapsă. Nu le place să doarmă. Așa a fost și fiica mea până spre adolescență, când somnul a devenit o plăcere. Îmi amintesc că avea vreo opt sau nouă ani și într-o seară, după o poveste și încă o poveste, i-am amintit că este timpul să doarmă.
— Închide ochii, am rugat-o, și somnul va veni!
A fost foarte supărată:
— Nu este drept să dorm, dacă nu îmi este somn! Să știi că închid ochii, dar în mintea mea tot deschiși îi țin.
Sunt două atitudini contradictorii pe care le învăț din povestea aceasta. Prima atitudine ține de ochi: ni se întâmplă uneori să privim un lucru și să nu-l vedem, pentru că noi suntem mai prezenți în mintea noastră, privim cu ochii minții, ignorând ceea ce văd cu adevărat ochii. Așa putem trece pe lângă copiii noștri, pe lângă vecinii sau frații noștri. Vedem și nu vedem! Și așa rămân nevoi neîmplinite, dureri neștiute, bucurii și necazuri ascunse. Pentru că ochii minții noastre sunt mai puternici decât ochii noștri fizici. Avem nevoie să ne aducem mereu în prezent, atunci când prezentul ne solicită prezența. Dar aceasta înseamnă să exersăm privirea sănătoasă și responsabilă a părintelui, a fratelui, a vecinului, a omului.
A doua atitudine ține de ascultare: în mintea mea, eu aleg să fac altfel. Suntem adesea ascultători, dar nu și împlinitori, și ascultăm doar cu urechile, nu și cu mintea. Ne supunem, dar în mintea noastră facem altfel. Atitudinea aceasta poate aduce în noi revoltă sau nemulțumire, supărare sau îndreptățire, atât față de Dumnezeu, cât și față de semenii noștri. Și dacă atitudinea noastră devine caracterul nostru, avem nevoie de Marele Medic să ne vindece. Altfel, putem pierde, spiritual vorbind, simțurile cu care ne-a înzestrat Dumnezeu: o vedere bună – capacitatea de a auzi și de a împlini voia lui Dumnezeu cu privire la noi.
Provocare: Să încercăm azi să îmbinăm armonios ochii minții și ochii fizici, căci avem nevoie de echilibru. Să exersăm ascultarea în fapt, dar și în minte, pentru că noi nu putem sluji la doi stăpâni.
autor: Florentina Coman
