Drept răspuns, Isus i-a zis: „Lasă-Mă acum, căci așa se cade să împlinim tot ce trebuie împlinit.”
Matei 3:15
Atunci când i-a descurajat pe ascultătorii Săi să nu preamărească tradițiile care puneau în umbră lumina adevărului și a dreptății lui Dumnezeu, Isus nu a desființat totodată și ritualurile în sine.
Cu ocazia botezului Său, Isus a stabilit în mod explicit că există lucruri care trebuie făcute într-un anumit fel. El S-a referit în special la botez, iar pe lângă acesta a mai instituit încă un ritual care trebuia să permanentizeze valoarea sacrificiului Său: Sfânta Cină.
Ritualul creează o anumită stare de solemnitate plină de semnificație. Dacă ne referim la botez, acesta sugerează ruperea legăturilor cu trecutul și lumea lui și stabilirea unui raport nou și sfânt cu Dumnezeu și cu biserica Sa. Cufundarea în apă sugerează îngroparea omului vechi. Ridicarea din apă sugerează învierea la viața cea nouă împreună cu Hristos și unirea în mod tainic cu El. Renașterea spirituală, sau cel puțin începutul acesteia, constituie rostul profund al ritualului botezului.
Faptul că Isus Însuși a ținut neapărat să respecte acest ritual, la începutul lucrării Sale publice, sugerează că dedicarea pentru slujire este de asemenea cuprinsă în lista lecțiilor pe care botezul le transmite atât candidatului, cât și oficiantului, dar mai ales martorilor prezenți.
Înainte de botez, centrul vieții personale era sinele, cu preocupările lui egoiste. După botez, locul central în viață îl ocupă Hristos și misiunea Sa, care trebuie continuată de nou-venitul în Împărăție.
Ce semnificație au pentru mine botezul, ritualul spălării picioarelor și comemorarea simbolurilor sfinte de la Cina Domnului?
