Cuvântul lui Dumnezeu este viu și lucrător, mai tăietor decât orice sabie cu două tăișuri: pătrunde până acolo că desparte sufletul și duhul, încheieturile și măduva, judecă simțirile și gândurile inimii.
Evrei 4:12
Compararea Cuvântului lui Dumnezeu cu o sabie cu două tăișuri este destul de stridentă, dar intenționată de scriitorul epistolei. În general, preferăm compararea cu pâinea și apa sau cu lumina și adăpostul, dar compararea cu o sabie ascuțită își are și ea locul și rolul ei în simbolismul credinței.
Printre alte roluri pe care Biblia le joacă în viața credinciosului este și acela de test al sincerității. În fața textului sfânt, credinciosul stă și își analizează agenda ascunsă. Își pune întrebări și caută răspunsuri, dar mai ales trebuie să ia decizii de remediere a lucrurilor. Pentru a ajunge la o asemenea experiență înnoitoare, cititorul Scripturilor trebuie să permită pătrunderea Cuvântului în ascunzișurile sufletului. Prin natura ei, Biblia este o carte penetrantă, cu mare putere de străpungere a vieții spirituale, dar acest element nu este suficient pentru asigurarea eficienței ei ca factor efectiv de renaștere.
Ca și la efectuarea unei injecții salvatoare, dacă mușchiul se contractă, opunând rezistență, operațiunea devine dificilă, dureroasă sau chiar imposibilă. Dacă, la studierea și cercetarea Cuvântului, mușchiul inimii se blochează și se închide, mesajul divin conținut în paginile sfinte își ratează scopul. Intenția Duhului Sfânt, care însoțește studiul biblic, este aceea de a-l conștientiza pe cititor despre propriile sale nevoi și posibilități de schimbare. Duhul Sfânt este cel care pătrunde în gânduri, simțăminte și atitudini, pe care le evaluează și le clasifică. Pentru toate însă, Duhul Sfânt are nevoie de acordul și colaborarea noastră.
Când studiez Biblia, cum mă raportez la vocea lui Dumnezeu care vorbește conștiinței mele? Îi acord permisiunea să-mi verifice calitatea vieții spirituale?
