Când a ajuns el și a văzut harul lui Dumnezeu, s-a bucurat și i-a îndemnat pe toți să rămână cu inima hotărâtă alipiți de Domnul.
Faptele apostolilor 11:23
Hotărârea este o acțiune responsabilă și matură. Ea are o dimensiune subiectivă – se bazează pe alegerea personală – și se menține datorită voinței personale. Când mintea noastră face o alegere și apoi ia o decizie pe care vrea să o mențină orice s-ar întâmpla, întreaga ființă se dedică acestui scop. Omul ajunge astfel de neclintit și capabil să suporte orice supliciu sau să plătească orice preț pentru a-și aduce la îndeplinire decizia luată. Așa se formează martirii și se conturează eroii credinței și ai ascultării de Dumnezeu.
Pavel și Barnaba au ajuns în Antiohia și au constatat că frații plecați din Ierusalim din cauza morții lui Ștefan întemeiaseră o biserică puternică și prosperă în acest centru de influență. Noi credincioși se adăugau permanent la numărul creștinilor și biserica se dezvolta frumos. Pavel însuși a fost încurajat și entuziasmat constatând acest progres, iar la rândul lui i-a încurajat pe frați și pe surori să rămână statornici în credință și cu inima hotărâtă alipiți de Domnul.
Factorul care motivează o asemenea tărie de caracter se află în expresia „cu inima hotărâtă alipiți de Domnul”. Ideea de alipire o mai întâlnim la unirea în căsătorie a unui bărbat și a unei femei. Și într-un caz, și în altul atașamentul din dragoste este sigilat de un vot sacru, de un jurământ de statornicie pentru întreaga viață.
Convertirea la credință inițiază o legătură sufletească între om și Dumnezeu de aceeași valoare și frumusețe ca legământul căsătoriei, dacă această dragoste continuă să fie reafirmată și susținută. Relația devine permanentă și salvatoare. Acest aspect îl avea Pavel în vedere când îi încuraja pe cei din Antiohia să rămână cu inima hotărâtă lângă Domnul.
Cum pot să îmi mențin și să îmi dezvolt relația salvatoare cu Domnul meu, ca aceasta să rămână neclintită până în veșnicie?
