AUTENTICITATE

Adevărat, adevărat vă spun că cine ascultă cuvintele Mele și crede în Cel ce M-a trimis are viața veșnică.
Ioan 5:24

Repetarea cuvântului „adevărat” este un procedeu stilistic prin care se sugerează autenticitatea mesajului care urmează acestei repetiții. Se vede că și pe vremea lui Isus vorbirea în general și cu precădere vorbirea în public sufereau de inflație și impostură. Mesajul Lui era prea important pentru a fi confundat cu vorbirea plată și lipsită de vigoare a celorlalți învățători ai vremii.

De altfel, destul de mulți ascultători ai lui Isus Îl urmăreau cu plăcere tocmai datorită valorii incontestabile a învățăturii autentice pe care o transmitea. Această autenticitate avea efect nu doar sub forma atractivității cuvântării, cât mai ales în capacitatea cuvintelor Sale de a oferi speranța și puterea unei vieți noi și adevărate.

În Ioan, capitolul 6, auzind despre simbolurile trupului și sângelui salvator, unii dintre ascultători au folosit ocazia să respingă învățătura, considerând-o prea stridentă și radicală. Învățătorul i-a provocat și pe ucenici să plece. Răspunsul lui Petru este elocvent: „Nu avem unde să ne ducem. Numai la Tine sunt cuvintele vieții veșnice” (vezi Ioan 6:68). În această declarație este atestată autenticitatea mesajului divin al lui Isus.

Autenticitatea nu este un atribut numai al cuvintelor. O vorbire autentică izvorăște numai dintr-o minte curată și un suflet plin de adevăr și noblețe. Fariseii nu se puteau califica niciodată în această privință, din cauza neconcordanței dintre viața lor privată și vorbirea lor sforăitoare. Calificarea lor drept „morminte văruite” exprima cât se poate de plastic acest adevăr.

În ce privește zilele noastre, asistăm la o penurie de autenticitate. În primul rând în mass-media și apoi chiar în viața de zi cu zi. Autenticitatea cuvintelor și a vieții creștine ar putea umple cu succes acest gol dureros.

Care este pasajul meu preferat din Biblie care mă învață autenticitatea vorbirii și a trăirii?

 

Sensuri și contrasensuri
Sensuri și contrasensuri
Într-o lume care își pierde treptat percepția profundă asupra cuvintelor din propria limbă, acest devoțional militează pentru reîmproprietărirea vorbirii cu semnificația diversă a spiritualității biblice. Sensurile se referă la cuvintele explicite și pozitive ale vocabularului spiritual. Contra-sensurile se aplică acelor cuvinte folosite în vorbirea spirituală care au o conotație negativă. Sensurile încurajează creșterea spirituală; contra-sensurile avertizează în privința riscurilor asociate relelor din jur. Atât de partea sensurilor, cât și de cea a contra-sensurilor vin cuvintele neduse la biserică, dar care au un potențial evident de expresie și comunicare cu conținut spiritual.

Primește în fiecare zi pe Telegram devoționalul preferat. Citește mai multe aici.

Ascultă podcastul Devoționale Audio

Publicate astăzi

Versetul zilei

Urmărește Devoționalul Video

Articolul precedent
Articolul următor