„Ferice de cel ce se îngrijeşte de cel sărac, căci în ziua nenorocirii Domnul îl izbăveşte.” – Psalmii 41:1
„O dragoste generoasă îşi are întotdeauna testamentul pregătit din timp.” – Octavian Paler
Dumnezeu caută mereu pretexte ca să dea binecuvântări. Cel mai mult Îşi doreşte să ofere. Deşi nu putem cumpăra mântuirea cu faptele noastre bune, putem prin ele să-I deschidem calea lui Dumnezeu pentru a ne face bine. Părinţii fac şi ei acest lucru pentru copiii lor, evident la o scară infinit mai mică. Un ingredient foarte important atunci când facem gesturi din iubire este tactul. A avea tact atunci când faci un lucru înseamnă să fii discret, fără să produci sentimente de îndatorare ori umilinţă. Tactul se manifestă şi prin faptul că iniţiativa ne aparţine; nu e nevoie ca un gest să fie cerşit ori cerut cu insistenţă; pur şi simplu am făcut ceva în mod natural. Când iubim pe cineva, ne dorim ca orice i-am oferi să i se potrivească, să îi fie de ajutor, să-i facă bine şi să-i producă bucurie. Nu ne interesează în primul rând soarta gestului nostru şi nici reacţiile, ci rezultatul a ceea ce am făcut sau oferit. Iubirea face ca toate lucrurile să fie mai profunde şi mai naturale. Mântuitorul Şi-ar dori să învăţăm această lecţie a simplităţii şi a discreţiei. El Se va folosi de orice gest frumos al nostru pentru a aduce o răsplată cu mult mai mare.
Provocare
Fă un cadou anonim cuiva. Trimite-i un mic dar, o surpriză. Fă-o cu discreţie, nu anunţa pe reţelele de socializare, păstrează pentru tine acest lucru.
