Alfred Nobel – fondatorul Premiului Nobel
Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică. (Ioan 3:16)
Te-ai gândit vreodată cum ar fi să primeşti un astfel de premiu într-o zi? Dar ce s-ar întâmpla dacă ţi-aş spune că eşti câştigătorul unui premiu mult mai mare? Trebuie să ştii însă că valoarea lui nu se măsoară în bani, ci în secunde. Isus ne-a oferit viaţa Sa pentru ca noi să putem trăi veşnic. A luat asupra Sa toate nelegiuirile noastre pentru ca noi să putem fi liberi. Vrei să primeşti darul Lui?
Ce anume te motivează să-ţi continui alergarea? Ce te face să nu te opreşti din drum când întâlneşti obstacole ce par imposibil de depăşit? Pentru mulţi dintre noi, răsplata poate fi singurul lucru care ne dă puterea de a continua, gândul că vom ajunge la destinaţie convinşi de faptul că a meritat osteneala.
Născut în 1833 la Stockholm, Alfred Nobel a fost chimist, inventator şi om de afaceri. El a fost inventatorul dinamitei şi întemeietorul fundaţiei ce oferă anual faimoasele Premii Nobel.
Pe data de 27 noiembrie 1895, în cadrul Clubului Suedezo-Norvegian din Paris, marele inventator a anunţat public crearea premiului care-i va purta numele. Tot atunci şi-a citit şi testamentul, care prevedea ca toată averea să fie transformat. Într-un fond de lichidităţi din care, anual, să fie răsplătite marile realizări din domeniile: literatură, chimie, fizică, medicină şi pace.
Nobel şi-a cedat averea administratorilor fondului din care aveau să fie răsplătiţi laureaţii premiului. Este vorba de 31 225 000 de coroane suedeze. Primele Premii Nobel au fost acordate în data de 10 decembrie 1901, după moartea fondatorului lor.
Noemi Şamu, Ocna Mureş
