Bărbaților, iubiți-vă nevestele cum a iubit și Hristos Biserica și S-a dat pe Sine pentru ea, ca s-o sfințească, după ce a curățat-o prin botezul cu apă prin Cuvânt, ca să înfățișeze înaintea Lui această Biserică, slăvită, fără pată, fără zbârcitură sau altceva de felul acesta, ci sfântă și fără prihană.
Efeseni 5:25-27
Acestea trebuie să fie unele dintre cele mai frumoase pasaje din Biblie. Nu știu cum este pentru voi, dar eu, în cel mai bun caz, nu mă văd suficient de strălucitor pentru a fi măcar o mică parte din mireasa descrisă aici. Dar voi fi. Toți copiii lui Dumnezeu care Îl aleg, se agață de El, mărturisesc și se pocăiesc când este nevoie, împărtășesc vestea care îi cheamă pe alții să se agațe de El… toți vom fi purificați astfel. Vă puteți imagina? Spălați în sângele Lui, îmbrăcați în neprihănirea Lui pură, chiar și pentru faptele bune pe care nu ne amintim că le-am făcut, strălucind de lumina iubirii Lui, ridicându-ne să-L întâlnim, fiind duși în noua noastră casă incredibilă, aurită și împodobită cu pietre prețioase… Abia aștept!
Dar, stai… Această afirmație spune: Biserica este mireasa pentru care a murit Hristos…Este? Acum? Eu nu sunt strălucitor! Nu sunt strălucitor, pur și sfânt! Cum pot fi această mireasă? Există un singur răspuns. Singura modalitate prin care mireasa va fi vreodată atât de frumoasă este prin frumusețea lui Hristos și de acolo o obținem acum. De acolo am obținut fiecare fărâmă de bunătate pe care am avut-o vreodată. Privește la Isus, atâta tot! Nici măcar nu vom observa că suntem schimbați din glorie în glorie, crescând în asemănarea Lui. Și când va veni ziua aceea, vom arunca coroanele noastre de mireasă la picioarele Lui, plângând de bucurie și recunoștință. Și vom fi acasă…
Sfinte Mire, nu pot să Te văd făcând asta. Nu Te pot auzi și nu Te pot simți schimbându-mi căile păcătoase. Nu pot înțelege cum se poate face asta. Dar sunt al Tău, acum și pentru totdeauna și Îți mulțumesc pentru hainele albe și strălucirea care luminează ochii Tăi și se reflectă în ai mei.
