LIBERTATE PRIN CAPTIVITATE

Noi răsturnăm izvodirile minții și orice înălțime care se ridică împotriva cunoștinței lui Dumnezeu, și orice gând îl facem rob ascultării de Hristos.
2 Corinteni 10:5

Un client a venit la mine în suferință. Simțea că Dumnezeu îi dăduse instrucțiuni clare, dar el a ales propria cale. Am ascultat cu empatie această poveste mult prea familiară. Adevărul este că uneori gândurile noastre ne influențează sentimentele, iar sentimentele ne influențează adesea comportamentul. Clientului meu a început să creadă că L-a dezamăgit pe Dumnezeu și asta l-a condus la sentimente de rușine, anxietate și nevrednicie. Cu acest amestec inconfortabil de gânduri și emoții, el se chinuia să treacă prin momentele lui de devoțiune. Fiindu-i rușine, a început să se izoleze de Dumnezeu, iar agonia l-a cuprins.

Uneori este greu de crezut cum un singur gând poate avea puterea de a modela felul în care ne simțim, felul în care ne prezentăm pe noi înșine, felul în care interacționăm cu lumea și chiar modul în care ne apropiem în prezența lui Dumnezeu. Dar tocmai de aceea cred că textul din 2 Corinteni 10:5 ne oferă un sfat concret cu privire la ce să facem în legătură cu gândurile noastre.

Iată un instrument simplu, înrădăcinat în principii biblice, care ne ajută să preluăm controlul asupra gândurilor noastre și, la rândul lor, asupra sentimentelor și comportamentelor noastre. Acest lucru ne poate modela în bine caracterul, relațiile și drumul nostru spre vindecare: Găsiți. Argumentați. Înlocuiți.

Primul pas este să identificăm gândul de care ne agățăm și care ne provoacă suferință.

Apoi, ne folosim autoritatea dată de Dumnezeu pentru a argumenta împotriva acelui gând cu ajutorul Cuvântului lui Dumnezeu. Dacă un gând nu se aliniază cu Cuvântul lui Dumnezeu, îl îndepărtăm. Dar nu ne putem opri aici. Trebuie să înlocuim acel gând cu adevărul. Acest lucru înseamnă să avem ceva viu și puternic gata să umple acel spațiu.

Clientul meu a început să aibă sentimente de ușurare pe măsură ce Dumnezeu a sădit adevărul în inima lui în următoarele câteva săptămâni, permițând adevărului să îi descopere felul în care Dumnezeu îl privea. Aceasta a schimbat totul. Același lucru poate fi valabil și pentru tine. Fă-ți timp pentru a-ți analiza gândurile.

autor: Sarah Casper

Karen Pearson
Karen Pearson
Când Isus mergea alături de cei doisprezece, El le-a văzut oboseala și le-a înțeles sentimentul de copleșire. Viața în Palestina era grea sub dominația Imperiului Roman, iar liderii lor spirituali îi împovărau cu cerințe inutile. Isus le cunoștea oboseala și le-a promis: „Eu vă voi da odihnă!” (Matei 11:28). El știa că ei tânjeau după Casa și a promis: „Mă voi întoarce” (Ioan 14:3). Nu s-au schimbat multe în secolele care au trecut. Suntem obosiți. Viața este grea în climatul politic polarizat de astăzi. Nu există nimic pe această planetă risipitoare care să ne poată satisface nevoile cele mai profunde sau să ne împlinească speranțele cele mai dragi. Dar promisiunile lui Dumnezeu rămân valabile. El dă odihnă celor obosiți și ne amintește că suntem aproape de casă! „Încă puţină, foarte puţină vreme, şi Cel ce vine va veni şi nu va zăbovi.” (Evrei 10:37). Așadar, ca femei credincioase, „Să ţinem fără şovăire la mărturisirea nădejdii noastre, căci credincios este Cel ce a făcut făgăduinţa.” (Evrei 10:23). Suntem aproape acasă!

Primește în fiecare zi pe Telegram devoționalul preferat. Citește mai multe aici.

Ascultă podcastul Devoționale Audio

Publicate astăzi
Articolul precedent
Articolul următor