Tânjesc după patria cereasca

    Cei ce vorbesc în felul acesta arată desluşit că sunt în căutarea unei patrii. (Evrei 11:4)

    Nu de mult timp, am avut parte de o noapte care la început părea liniştită, dar care numai aşa nu s-a dovedit a fi!

    Fiul nostru cel mic ni-l încredinţează uneori pentru câteva zile pe micuţul Andrei, nepoţelul nostru de trei ani. Aşa s-a întâmplat şi acum şi, începând de vineri după-amiază, spre bucuria mea şi a soţului meu, acest copil scump a devenit al nostru. Nu cunosc un copil mai energic. Cum se spune astăzi, este realmente un băieţel hiperactiv.

    Ne-am bucurat de întâlnirea cu el. Mai apoi a venit şi timpul de culcare, unde de obicei nu avem probleme, pentru că Andrei adoarme uşor şi doarme bine toată noaptea, dar de data aceasta nu a fost aşa. Probabil a visat ceva, pentru că dimineaţa la 4 ne-am trezit într-un plâns groaznic: „Unde este căsuţa mea? Duceţi-mă acasă, vreau să merg acasă!” Soţul meu l-a luat în braţe, l-a mângâiat, încercând să-l încurajeze: „Nu te teme, Andrei, aici e bunicul, aici e bunica”, dar el spunea: „Nu, asta nu e căsuţa mea! Unde e mama? Unde e tata?” Într-un târziu, s-a liniştit, soţul meu l-a aşezat înapoi în pătuţ şi a dormit liniştit până dimineaţă, uitând de coşmarul nopţii.

    Dar nu se poate spune acelaşi lucru despre mine. Mi-a pierit somnul şi o amărăciune uriaşă, un dor nespus mi-a inundat inima, dor de casa cerească. Mi-a venit în minte un cântecel aproape uitat, pe care l-am învăţat în copilărie: „Din acest pământ pustiu, tânjesc după căminul ceresc /Unde Isus este Regele meu, în mijlocul stelelor/Mă mistuie dorul după veşnicie/ Aici, toate sunt trecătoare / Acolo, departe, dincolo de râul de aur,/ Acolo, va ancora corabia mântuirii mele.” (traducere liberă)

    Am izbucnit în plâns, gândindu-mă la Avraam şi la eroii credinţei care nu şi-au găsit locul în această lume păcătoasă! Şi pe noi, Dumnezeul nostru vrea să ne facă să înţelegem să nu ne cuibărim în această lume, în aşa fel încât să nu mai dorim după patria cerească! Întrebarea ne este adresată tuturor: Ne mai mistuie dorul de patria cerească?

    Isus ne-a promis: „Să nu vi se tulbure inima. Aveţi credinţă în Dumnezeu şi aveţi credinţă în Mine! în casa Tatălui Meu sunt multe locaşuri. Dacă n-ar fi aşa, v-aş fi spus. Eu mă duc să vă pregătesc un loc. Şi… mă voi întoarce şi vă voi lua cu Mine ca, acolo unde sunt Eu, să fiţi şi voi” (Ioan 14:1-3).

    Dragă soră care citeşti aceste rânduri, îţi doresc ca în inima ta să se trezească un dor fierbinte, mistuitor, după Patria cerească şi mă rog ca tuturor celor care citim aceste rânduri să ni se împlinească acest dor şi să fim acolo, la picioarele lui Isus, în Casa Cerească!

    Iuliana Bende, Târgu Mureş, Transilvania de Sud

    Judith Couchman
    Judith Couchman
    Cartea „Mic dejun pentru sufletul tău” este ca un buchet de vești bune care sunt povestite cu entuziasm specific românesc. Din toate zonele țării, și chiar de peste hotare, femeile Îi sunt recunoscătoare lui Dumneazeu pentru grija pe care le-o poartă, pentru experiențele zilnice în care descoperă dragostea Lui infinită și pentru privilegiul de a împărtăși bucuria cunoașterii lui Isus Hristos ca Mantuitor personal cu persoanele din sfera de influență. În zorii dimineții, acesta îți oferă un plus de motivație pentru a porni pe drumul vieții cu încrederea că orice provocare poate fi depășită și orice ispită poate fi biruită cu ajutorul Lui.

    Primește în fiecare zi pe Telegram devoționalul preferat. Citește mai multe aici.

    Publicate astăzi