„Domnul este tăria mea şi scutul meu; în El mi se încrede inima şi sunt ajutat.” Psalmii 28:7
Cu toţii ne dorim un copil sănătos. În timpul sarcinii, necunoscutul în ceea ce priveşte copilul îi încurajează pe părinţi să spere şi să viseze la cum va fi copilul lor. Deseori, îşi conturează o idee sau o imagine mintală a acestui viitor copil perfect. Adevărul trist este că, în ciuda tuturor intervenţiilor posibile, unii părinţi încă se confruntă cu pierderi de sarcină, cu moarte prematură, cu decese ale nou-născuţilor sau au bebeluşi care vor avea dificultăţi pe tot parcursul vieţii.
Atunci când părinţii se confruntă cu oricare dintre provocările de mai sus, are loc întotdeauna un ciclu durere-pierdere. În cazul acelora care au un copil născut cu dizabilităţi, părinţii spun că nu ţine atât de mult de gravitatea afecţiunii, cât de durerea pierderii copilului sănătos pe care şi-l imaginaseră. Acest ciclu de durere şi pierdere include:
Şoc şi panică: în primul stadiu, părinţilor nu le vine să creadă că li se întâmplă aşa ceva şi sunt dezorientaţi.
Căutare: După şoc, părinţii încep să caute copilul pe care sperau să îl aibă.
Această etapă se manifestă prin negare, prin căutarea unui diagnostic sau prin aruncarea vinii asupra cuiva.
Senzaţia de gol enorm: Este o perioadă în care emoţiile sunt puternice; părinţii trebuie să se confrunte cu realitatea dizabilităţii copilului lor. Mânie, vină şi depresie sunt o parte din emoţiile simţite în acest stadiu.
Recuperare: Aceasta este perioada în care imaginea copilului pe care părinţii sperau să îl aibă şi cea a copilului real sunt contopite. Familiile încep să vadă calităţile copilului lor împreună cu dizabilitatea lui.
Menţinere: Acesta este un stadiu de relativ echilibru. Fiecare părinte trebuie să îşi parcurgă propriul traseu, încercând să se folosească de mecanisme interioare şi exterioare pentru a putea să facă faţă oricărei piedici sau obstacol. Rezultatele neaşteptate simt ceea ce sunt – ceva ce nu anticipăm. Dacă eşti un viitor părinte, ia în calcul întocmirea unei liste cu titlu: „Şi dacă cumva…?” Anticipează bucuriile, dar şi existenţa posibilităţii de a trebui să te împaci cu faptul că uneori sarcina şi naşterea nu au rezultatele aşteptate de noi. Acesta este un pas esenţial şi necesar în faptul de a deveni părinte.
Doamne, Tu eşti tăria noastră şi scutul nostru. Ajută-ne să îti rămânem credincioşi întotdeauna!
Susan Murray
