Curăţia sincerităţii

Şi voi, ca nişte pietre vii, sunteţi zidiţi ca să fiţi o casă duhovnicească, o preoţie sfântă şi să aduceţi jertfe duhovniceşti plăcute lui Dumnezeu, prin Isus Hristos. 1 Petru 2:5

În casa noastră era evident când eu mă angajam într-o misiune. Începeam prin a lua câţiva saci mari, verzi, de gunoi şi mă îndreptam spre camera fetei mele. Ea aduna fiecare foiţă pe care scrisese vreodată, fiecare cărticică pe care o citise – erau atât de numeroase toate, încât puteam deschide o mică librărie – şi orice mărunţiş pe care îl găsea. Sunt sigură că înţelegi ce vreau să spun.

Eu şi ea aveam concepţii diferite asupra semnificaţiei cuvintelor „curat” şi „organizat”. Aşa că, o dată pe trimestru, organizam ceva ce se numea „curăţenie aprofundată”. Imediat ce treceam de pragul camerei ei, nu mă mai opream. Soţul meu îşi aminteşte că venea de la muncă prin uşa din spate şi era întâmpinat de saci imenşi, plini de lucruri, în camera noastră de muzică, în timp ce eu mă speteam să îi scot din camera ei, Katie încerca din răsputeri să îşi salveze comorile, cărândule înapoi. Nu era niciodată plăcut, dar eram mai toţi liniştiţi când tot chinul lua sfârşit.

Toate acestea mă fac să mă gândesc la curăţarea templului pe care a facut-o Ezechia. Scriptura ne spune că acţiunea lui de curăţare a avut trei paşi, un proces simplu şi eficient. Prima dată, a deschis uşile templului pentru ca lumina să facă vizibile locurile în care era gunoiul. Apoi, el şi echipa lui de curăţenie au scos toată murdăria. În cele din urmă, a dus tot gunoiul în Valea Chedronului, unde a fost ars. După aceea, au adunat tot gunoiul din preajma Templului – nu doar din interior.

Să devii curat şi sincer este un lucru bun. Mai întâi, trebuie să deschidem uşile inimii noastre şi să lăsăm lumina să pătrundă. Spiritul Sfânt ne va arăta ce trebuie curăţat. Dar nu ne putem opri aici. Apoi, trebuie să curăţăm locul din preajma noastră, dacă vrem să fim siguri că nu ne-am curăţat în zadar. Să faci curăţenie în inimă nu este totdeauna uşor – dar merită întotdeauna!

Tată, Te rog, ia gunoiul pe care l-am strâns crezând că este valoros: mânia pe care o pot justifica uşor; resentimentele din cauza faptului că am fost tratată nedrept şi tot ce aglomerează viaţa mea şi Te împiedică să îţi manifeşti prezenţa prin a le oferi dragostea Ta persoanelor din jurul meu!

Tawny Sportsman

Primește în fiecare zi pe Telegram devoționalul preferat. Citește mai multe aici.

Ascultă podcastul Devoționale Audio

Publicate astăzi

Versetul zilei

Urmărește Devoționalul Video

Articolul precedent
Articolul următor