Iată că vi se va lăsa casa pustie; dar vă spun că nu Mă veți mai vedea, până veți zice: „Binecuvântat este Cel ce vine în Numele Domnului!”
Luca 13:35
Quetzalul este o pasăre foarte frumoasă, numită așa după zeul aztec al păcii, Quetzalcoatl. Este pasărea națională a Guatemalei. Dar, vai! În Guatemala nu se mai găsesc quetzali! Quetzalul a plecat!
Nu există în toată lumea pasăre mai frumoasă, și unul dintre cele mai îndrăgite visuri ale mele a fost să văd un quetzal liber. Nu pot să văd picturi, desene sau fotografii de quetzali fără să mă gândesc că această pasăre a venit direct din grădina Edenului, fără să sufere nicio schimbare. Cu coada lui splendidă, quetzalul are o lungime de peste un metru. O bună parte din această lungime este reprezentată de coada lungă care plutește liberă și unduloasă, licărind ca un crâmpei de lumină verzuie în timp ce pasărea zboară prin pădurea tropicală.
Unul dintre prietenii mei mi-a povestit cum cobora odată panta unui munte din sudul Mexicului. Când a ieșit din norul care învăluia muntele de deasupra, privirea i-a fost imediat atrasă de priveliștea paradisiacă a unui quetzal mascul strălucitor, care se afla în plin zbor de împerechere deasupra copacilor de mai jos. Prietenul meu privea fermecat pasărea în timp ce aceasta zbura înainte și înapoi, în sus și în jos, intra și ieșea din perdeaua de ceață asemenea dansului unei raze de soare îmbrăcată în verde.
Quetzalul a dispărut însă din Guatemala. Oamenii din această țară au tăiat toate pădurile în care locuia pasărea. Tărâmul lor nu mai are niciun loc potrivit pentru pasărea care întruchipa așa de frumos spiritul păcii. Iar zonele din Mexic, Honduras, Nicaragua, Costa Rica și Panama în care pasărea încă mai supraviețuiește sunt defrișate în ritmul în care oamenii le pot tăia sau arde.
Quetzalul nu a plecat de bunăvoie. N-a mai avut unde să stea, așa că n-a avut de ales. Atunci când în viețile noastre nu lăsăm niciun loc pentru Isus, rămânem la fel de pustii ca pământul de pe care s-a tăiat pădurea tropicală – și fără quetzal.
