Poate un Etiopian să-și schimbe pielea, sau un pardos să-și schimbe petele? Tot așa, ați putea voi să faceți binele, voi, care sunteți deprinși să faceți răul? De aceea, îi voi risipi, ca pleava luată de vântul pustiei.
Ieremia 13:23,24
Știm cu toții că dintre animale, cameleonii se pot proteja schimbându-și culoarea pentru a se confunda cu mediul, însă ei nu au capacitatea de a-și schimba culoarea după bunul lor plac. De fapt, culoarea pielii cameleonului este determinată de emoțiile lor și de temperatura aerului. Cameleonii pot avea diferite culori, însă principala schimbare constă în schimbarea nuanței de la deschis la închis, în funcție de modul de folosire al unei substanțe numite melanină, care e prezentă în celulele pielii. Pielea cameleonului are mai multe straturi și acțiunea melaninei în diferitele straturi, determină culoarea. Una dintre specii de exemplu, devine galbenă când i se face prea cald și cenușie dacă e prea rece. Dacă se apropie un intrus, se face palidă. În caz de luptă, cel învins își semnalizează înfrângerea devenind închis la culoare. Aceste culori au puțin de-a face cu culoarea mediului în care se află cameleonul.
Oamenii pot și ei să se schimbe la culoare într-o oarecare măsură. Unii dintre noi ne putem bronza, dar procesul acesta nu are loc într-o clipă. Uneori ne rușinăm, iar fața și gâtul se înroșesc. Când ne înspăimântăm devenim palizi, iar când ni se face foarte frig ne putem chiar învineți. Toate aceste culori depind de acțiunea sângelui sub piele. Însă nu ne putem schimba culoarea pielii așa cum face cameleonul, prin redistribuirea melaninei.
Textul nostru de astăzi ne spune că, fiind păcătoși, nu putem prin propria noastră putere să ne facem mai buni, așa cum nu ne putem schimba nici culoarea pielii. Dar cameleonul ne arată că Creatorul a prevăzut o posibilitate de schimbare, iar Isus a promis Să intre în viața noastră prin Duhul Sfânt pentru a ne schimba interiorul. Atunci când se va întâmpla acest lucru, nu va fi doar o experiență emoțională, va fi o schimbare durabilă!
