Și de ce vă îngrijorați de îmbrăcăminte? Uitați-vă cu băgare de seamă cum cresc crinii de pe câmp: ei nici nu torc, nici nu țes; totuși, vă spun că nici chiar Solomon, în toată slava lui, nu s-a îmbrăcat ca unul din ei.
Matei 6:28,29
Când Isus a predicat pe versantul muntelui în acea dimineață de primăvară, El nu a spus „Ia priviți ce frumoase sunt florile! Nu-i așa că-s drăguțe?” și-atât. El le-a spus să privească cu luare aminte pentru a ne îndemna să ne gândim la flori. Atunci când iei aminte la ceva, te gândești la acel lucru, îl analizezi, îi acorzi mult mai mult decât o simplă exclamație de admirație. Aceasta a dorit Isus să facă ascultătorii Săi. Haideți să facem acest lucru!
Ai putea să consideri creșterea unei plante ca ceva de la sine înțeles, însă e uimitor cât de multe presupune creșterea. Sunt sute de oameni de știință în lumea aceasta care și-au petrecut întreaga carieră profesională studiind modul cum cresc plantele. Și totuși, sunt mai multe lucrurile pe care nu le cunoaștem decât ceea ce cunoaștem; întrebările sunt încă, mai multe decât răspunsurile. Așa că e loc de luare aminte în ceea ce privește „cum cresc crinii”.
De exemplu, ce anume declanșează creșterea? Cum știe sămânța că trebuie să înceapă să crească? Ce ingrediente sunt necesare pentru începerea creșterii? Procesul pare simplu la o privire superficială, după cum știe orice grădinar: pregătești pământul, sădești sămânța, asiguri apa necesară, sămânța încolțește, scoți buruienile, planta crește, o aperi de dăunători, o mai uzi, planta crește, înflorește, albinele și alte insecte ajută la polenizare, se dezvoltă fructele cu semințe înăuntru și procesul e gata să înceapă iar de la început. Dar oare este chiar așa de simplu, într-adevăr?
Gândește-te la aceste lucruri și vorbește despre ele cu familia ta și prietenii tăi! Vei descoperi că nu știm așa de multe pe cât credem că știm.
Totuși, undeva în acest proces aflăm și secretele vieții de creștin: cum începem să creștem, cum continuăm să creștem în Isus, cum înflorim și cum aducem roadă. Poți să deduci? Începe cu Luca 8:5-15.
