Ci tu, când faci milostenie, să nu știe stânga ta ce face dreapta.
Matei 6:3
Greierul își dădu seama că îi este foame, așa că se gândi să bată la ușa furnicii, pe care o știa harnică, dar din păcate, nu prea darnică. Își luă inima în dinți și se duse la casa furnicii. Când ajunse în fața ușii, trase aer adânc în piept și … cioc, cioc, cioc! Rușinat, greierul ceru milostenie.
Din fabulă, nu știm dacă greierul a primit ceva de mâncare sau nu, însă suntem siguri că greierele nu a făcut asta cu plăcere. Ei bine, când cineva vine să-ți ceară ceva, „dă-i, nu-i întoarce spatele” (mai ales dacă știi că cel care cere nu are alte motive decât nevoie de supraviețuire), cu siguranță nu o face cu plăcere.
„Lucrarea de binefacere este de două ori binecuvântată. În timp ce acela care dă celui lipsit îi face fericiți pe alții, el însuși este binecuvântat într-o măsură mult mai mare. Harul lui Hristos dezvoltă în sufletul său trăsături de caracter care sunt cu totul potrivnice egoismului — trăsături care îi vor curăți, înnobila și îmbogăți viața. Faptele de milostenie săvârșite în taină vor lega inimile laolaltă și le vor apropia tot mai mult de inima Aceluia din care izvorăște orice impuls bun.”
Explorează sentimentul de a dărui: un zâmbet, o vorbă bună, o îmbrățișare, un ban, o haină sau chiar timpul tău. Făcând asta nu căuta să trâmbițezi fapta ta, căci Domnul îți va răsplăti la vremea potrivită. Bucură-te că poți ajuta.
Provocare: Mergi la un vecin sau la o familie nevoiașă și oferă-le ceva de mâncare.
