Când îmi este mâhnit duhul în mine, Tu îmi cunoști cărarea. Pe drumul pe care umblu mi-au întins o cursă.
Psalmii 142:3
Locuiam în micul oraș ucrainean Gorodnea, nu departe de granița cu Belarus și la treizeci de kilometri de Rusia. Chiar din primele zile ale războiului, am fost ocupați timp de mai bine de o lună. La acea vreme nu existau controale la frontieră și mulți oameni încercau să părăsească țara prin Belarus.
Fiica unei prietene, Sașa, se afla în vizită la tatăl ei în regiunea noastră, în timp ce mama ei rămăsese în partea de vest a țării. Din cauza pericolului din zona noastră, Sașa a decis să meargă la rudele din Gomel, Belarus, atunci când tatăl ei a plecat să se înroleze în armată.
Când a apărut vestea că trupele ruse părăsesc regiunea Cernihiv, asta a însemnat că Sașa putea să se întoarcă în zona noastră odată ce orașul era eliberat. Prietena mea m-a sunat și m-a întrebat dacă Sașa ar putea locui cu noi. Bineînțeles, i-am spus că poate. Am aranjat o mașină care să ne ducă la graniță, unde urma să o întâlnim. I-am sunat pe toți prietenii mei să se roage pentru siguranța Sașei. Fără controale la frontieră și cu o zonă-tampon de doi kilometri, pericolul era imens. Bunica și mătușa ei îi puseseră mâncare și haine, așa că avea multe bagaje de cărat. Trebuia să meargă înainte și înapoi, mutând sacoșele. În timp ce făcea asta, a văzut un semn pe care scria: „Atenție, drumul este minat.” În mijlocul unui război, orice se putea întâmpla.
Rugăciunile noastre pentru siguranța ei au fost ascultate. A reușit să treacă granița fără să calce pe vreo mină. Toți am fost atât de ușurați! Pentru Sașa, a fost o experiență extrem de stresantă. Auzea multe despre Dumnezeu, dar nu avea o relație personală cu El. Acum a văzut cum Dumnezeu protejează și merge alături de noi pe drum. Însă nu trebuie să așteptăm vremuri dificile pentru a începe să ne rugăm lui Dumnezeu. El este mereu gata să răspundă rugăciunilor noastre. Chiar și atunci când ni se pare că tace, Dumnezeu știe cel mai bun mod de a răspunde și veghează asupra noastră.
autor: Natalia Nikolenko



