Dacă o persoană este interesată numai în a ajunge în ceruri, şi nu în a aduce slavă lui Dumnezeu, atunci putem avea dubii serioase cu privire la mântuirea acelei persoane.
Când ne simţim golul din inimă, atunci putem fi umpluţi. Biblia spune aceasta cel mai bine în Ioan 4:14: „Dar oricui va bea din apa pe care i-o voi da Eu, în veac nu-i va fi sete; ba încă apa pe care i-o voi da Eu se va preface în el într-un izvor de apă, care va ţâşni în viaţa veşnică.”
Puţin contează ce ai făcut, mila lui Dumnezeu întotdeauna va fi mai mare decât păcatul tău. Acum, Dumnezeu îţi deschide o uşă nouă, îţi oferă ocazia de a începe un an nou şi, de ce nu, o viaţă nouă în Hristos Isus. La urma urmei, Dumnezeu deja a uitat greşelile tale din trecut.
#Dumnezeuuită
Asemenea frunzelor de arţar imprimate în ciment, de-a lungul vieţii, unele dintre lucrurile bune pe care le facem pot fi o rutină pentru noi, dar pentru altcineva pot părea întreaga lume. Ori de câte ori ai făcut unul dintre aceste lucruri, pentru Isus l-ai făcut!
Când o persoană se află pe punctul de a se îneca, nu spune: „Doamne, ajută-mă”, ci mai degrabă: „Doamne, scapă-mă!” Ce spui tu de fapt într-o astfel de situaţie? Tu recunoşti: „Doamne, numai tu mă mai poţi salva”. Petru, fiind pe punctul de a se îneca, a spus: „Doamne, scapă-mă!”
