Brusc, m-a lovit un gând: Oare aşa Se simte Dumnezeu când vine Sabatul şi noi nu îl îmbrăţişăm cu o urare de bun venit? Cât de des nu se întâmplă să ne epuizăm cu pregătirile pentru Sabat, doar ca să tratăm vizita specială a Domnului nostru cu o primire căldicică, vineri seara?
Noi nu suntem propriii noștri stăpâni. Noi doar ne putem alege stăpânul. Fie că acceptăm harul lui Dumnezeu, și credem în El, fie că Îl respingem și suntem pierduți.
V-ar plăcea să ştiţi ce ar face bolile de inimă la fel de rare ca lepra în cultura noastră? Mâncaţi fructe, verdeţuri, cereale integrale şi nuci, şi daţi la o parte toată carnea, peştele, vânatul şi produsele animale. Aceasta poate să sune nerealist. Dar este nutriţie de bun simţ!
Ne întorseserăm de la o întâlnire, eram obosiţi, iar Don s-a dus direct la culcare. Eu am simţit un imbold puternic să rămân trează, aşa că am rămas îmbrăcată şi m-am dus în birou (situat în partea din spate a casei, la etaj). Aceasta a fost prima minune din acea noapte.
Mângâietorul nostru este un prieten fidel care stă aproape de noi chiar şi atunci când viaţa noastră este un dezastru total. El este singurul care ne poate ajuta să ieşim din dezordinea în care am intrat singuri.
Dumnezeu a retras de la Isus orice rază vizibilă de lumină, dragoste şi slavă. Dar El era încă acolo! Isus a câştigat biruinţa numai prin a se supune voinţei Tatălui. În Ghetsemani şi pe cruce Isus S-a bazat numai pe dovezile dragostei Tatălui primite mai înainte.
