Poate că ne place să purtăm papioane sau poate că nu, dar, indiferent de alegerea noastră, fiecare dintre noi are de purtat un „papion” cunoscut sub numele de „înţelepciune şi chibzuinţă”. Eu aleg „papionul” acesta. Tu?
A sosit ziua. Mă simţeam foarte mică şi slabă. M-am prins de Domnul şi, pe drumul de două ore şi în timpul lucrului, m-am rugat continuu... Şi Tatăl meu ceresc mi-a dat mult mai mult decât am cerut: elevi activi, curajoşi, comunicativi, zâmbet pe faţa şi în inima mea, zâmbet pe faţa inspectorului în timp ce privea cu interes desfăşurarea orei.
Evanghelizarea cu literatură este la fel de importantă şi astăzi. Literatura nu doar că ajunge la cei pe care îi întâlnim, dar adesea ajunge şi la familia şi prietenii lor, chiar şi la cei care urmează să se nască! Misiunea noastră este să ducem cărţile în cât mai multe case. Şi, ca rezultat, vor avea loc multe minuni!
Acum îl iubesc mai mult pe Dumnezeu. Depind de El în fiecare zi şi aştept cu nerăbdare ziua în care El va veni şi-mi va da o inimă nouă, pentru care nu va mai trebui să iau tratament zilnic. Dar, mai mult decât atât, aştept să fiu împreună în împărăţia Sa cu toţi cei dragi şi cu voi, care citiţi aceste rânduri. Amin!
Cei care au luat în râs afirmaţia Sa că este Fiul lui Dumnezeu amuţesc acum. Iată-l pe arogantul Irod, care I-a dispreţuit titlul regal şi le-a poruncit soldaţilor să-L încoroneze ca împărat! Iată-i pe cei care, cu mâini profane, I-au pus pe umeri mantia de purpură, pe frunte, coroana de spini, iar în mână, acea imitaţie de sceptru.
