Acceptarea divinității lui Isus are o profundă semnificație pentru experiența noastră spirituală. Sacrificiul Său capătă o dimensiune specială. Când ascultăm cuvintele Sale și când Îi acceptăm făgăduințele, putem fi siguri că există în ceruri un Dumnezeu.
Da, există în ceruri un Dumnezeu… atunci când înțelegem voia Sa, la fel ca și atunci când ceea ce ne cere ni se pare imposibil de realizat. Să ne încredem astăzi în Cuvântul Său.
„Admirăm sacrificiul Mântuitorului, care a schimbat tronul cerului cu staulul și tovărășia îngerilor sfinți cu vitele din grajd. Îngâmfarea omenească și mulțumirea de sine se simt mustrate în prezența Sa”.
Oamenii erau sătui de mituri și de ceremonii fastuoase, dar deșarte. Ei tânjeau după o religie care să le mulțumească inima. Atunci când lumina adevărului părea că dispăruse dintre oameni, existau totuși suflete care căutau lumină și care erau pline de griji și întristare.
La fel ca în zilele Esterei și ale lui Mardoheu, Providența divină va promulga decrete de protecție şi amnistii, va avea avocați ai apărării curajoși, va strica planurile criminale prin sfetnicii Săi atunci când va veni timpul marii strâmtorări pentru biserica rămășiței.
Atât în evanghelii, cât și în predicile din cartea Faptele apostolilor și în epistole, fraza privitoare la Isus: „ca să se împlinească ce fusese vestit prin proroci” are valoare de dovadă. Să Îi mulțumim astăzi lui Dumnezeu pentru certitudinea cuvântului profetic.
Așa au fost și așa sunt planurile providențiale ale lui Dumnezeu, chiar și cu cei care nu fac parte din poporul Său. Să nu uităm că, dacă nu o facem noi, Dumnezeu poate folosi un necredincios pentru a vesti Cuvântul Său în aceste zile.
