Iată că zilele mele sunt cât un lat de mână, și viața mea este ca o nimica înaintea Ta. Da, orice om este doar o suflare, oricât de bine s-ar ține.
Psalmul 39:5
Ascultă ediția audio aici.
Dimineață devreme, am plecat să preluăm un copilaș nou-născut și să-l transportăm de urgență într-un centru mare, unde putea primi îngrijirile necesare.
Ne aștepta o echipă medicală cu copilașul într-un incubator. L-am preluat, l-am mutat în elicopter, am pus toată aparatura pe care am avut-o la dispoziție și am pregătit copilașul pentru transport. Copilașul se născuse cu malformații. Era nevoie să ajungă urgent la Târgu Mureș, unde o altă echipă ne aștepta.
Totul s-a derulat foarte rapid. În câteva minute eram gata de zbor. Dar am observat pe monitor că starea copilului se degrada. În câteva minute, era în stop cardio-respirator și ne luptam pentru viața lui. Medicamente, masaj, compresii toracice, tot ce trebuia făcut pentru copil.
Ambulanța, văzând că nu plecăm, s-a întors. Au deschis ușa elicopterului și, așa, printre gesturile noastre, am întrebat:
— E singurul copil?
— E a șaptea naștere, mi-a zis asistenta.
M-am gândit: E bine, mai are acasă șase copii. Nu va fi mama așa de disperată. Dar ea a continuat:
— Dar e singurul care s-a născut viu.
Emoțiile ne-au cuprins în acel moment – pe mine, pe medic, pe piloți… Am luptat pentru viața acelui copil, să-l salvăm.
Ambulanța a plecat, dar a revenit. S-a întors cu mama, care a coborât din ambulanță și a venit spre elicopter greu, după o noapte de travaliu. A deschis ușa elicopterului, unde noi resuscitam și plângeam. Și, când ne-a văzut cum luptam pentru copil, a pus o mână pe umărul meu și mi-a zis:
— Nu plângeți, doamnă, nu plângeți! Acele cinci minute cât l-am ținut în brațe viu au fost suficiente să-mi dau seama ce înseamnă să ai un copil, să-l iubești, să-l poți strânge în brațe și să-i spui pe nume. Dacă Dumnezeu atât a îngăduit, eu Îi mulțumesc. E primul meu copil pe care l-am ținut în brațe. Pentru mine acele cinci minute au fost cât o viață întreagă.
Provocare: Dragi părinți, îmbrățișați-vă copiii, rugați-vă pentru ei, bucurați-vă de această zi! Viața este atât de scurtă și de imprevizibilă, încât fiecare moment trebuie să fie marcat de dragoste, bucurie și recunoștință.
* Devoționalul din această zi stă la baza textului narat în 𝐌𝐢𝐧𝐮𝐭𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐬𝐮𝐟𝐥𝐞𝐭.
autor: Adina Tomoiagă
