Dar treimea aceasta din urmă o voi pune în foc și o voi curăți cum se curățește argintul, o voi lămuri cum se lămurește aurul. Ei vor chema Numele Meu și îi voi asculta; Eu voi zice: „Acesta este poporul Meu!” Și ei vor zice: „Domnul este Dumnezeul meu!”
Zaharia 13:9
Ascultă ediția audio aici.
Prin încercare, Domnul verifică puterea copiilor Săi. Este inima puternică să reziste? Este conștiința liberă de mustrări? Depune mărturie Duhul împreună cu duhul nostru că suntem copiii lui Dumnezeu? Iată ce așteaptă Domnul când ne încearcă! În cuptorul suferinței El ne îndepărtează toată zgura. El trimite încercările nu pentru a ne produce durere nenecesară, ci ca să ne facă să privim spre El, să ne întărească rezistența, să ne învețe că, dacă nu ne revoltăm, ci ne punem încrederea în El, vom vedea mântuirea Lui. (…) Iubirea lui Hristos pentru copiii Săi este la fel de puternică pe cât este de tandră. Este o dragoste mai viguroasă decât moartea, căci El a murit pentru noi. Este o iubire mai veridică decât a unei mame pentru copiii ei. Iubirea mamei se poate schimba, dar iubirea lui Hristos este neschimbătoare. Pavel spune: „Căci sunt bine încredințat că nici moartea, nici viața, nici îngerii, nici stăpânirile, nici puterile, nici lucrurile de acum, nici cele viitoare, nici înălțimea, nici adâncimea, nici o altă făptură nu vor fi în stare să ne despartă de dragostea lui Dumnezeu, care este în Isus Hristos, Domnul nostru” (Romani 8:38,39).
În fiecare încercare noi avem o consolare puternică. Nu este oare Salvatorul nostru înduioșat de senzația infirmităților noastre? Nu a fost El ispitit în toate lucrurile ca și noi? Și nu ne-a chemat El să aducem orice încercare și dilemă la El? Așadar haideți să nu ne amărâm cu poverile zilei de mâine! Curajoși și bucuroși, să ne purtăm poverile zilei de azi! Trebuie să avem speranță și credință pentru astăzi. Nu ni se cere să trăim decât câte o zi o dată. Cine ne dă putere pentru azi ne va da și pentru mâine. (…) Nimic nu rănește mai tare sufletul decât săgețile ascuțite ale necredinței. Când vine încercarea, că, de venit, va veni, nu te îngrijora și nu te plânge! Tăcerea din suflet va face să se audă mai clar vocea lui Dumnezeu. „Ei s-au bucurat că valurile s-au liniștit” (Psalmii 107:30). Amintește-ți că te afli în brațele veșnice!
„Taci înaintea Domnului și nădăjduiește în El!” (Psalmii 37:7). El te conduce la limanul unei experiențe pline de har.
Află răspunsul ascultând materialul zilei de azi din cartea „Căminul adventist”.
Răspunsul se află la pagina 327 a cărții „Căminul adventist”, Editura Viață și Sănătate, ediția tipărită 2024, capitolul Rezerve pentru viitor.
Soarele apune: B 19:18, CT 19:08, IS 19:13, MS 19:25, SM 19:32, DJ 19:27, AR 19:36
