Dar, dacă cineva a păcătuit, avem la Tatăl un Mijlocitor, pe Isus Hristos, Cel neprihănit. 1 Ioan 2:1
Ascultă ediția audio aici.
Toți cei care se străduiesc să-și scuze și să-și acopere păcatele și le lasă rămase în cărțile din ceruri, nemărturisite și neiertate, vor fi biruiți de Satana. Cu cât este mai solemnă mărturisirea lor de credință și cu cât este mai onorabilă poziția pe care o dețin, cu atât este mai dureroasă în ochii lui Dumnezeu calea pe care au apucat și cu atât este mai sigur triumful marelui lor dușman. Cei care amână pregătirea pentru ziua Domnului nu o vor putea dobândi în timpul de strâmtorare și nicicând după aceea. Cazul unora ca aceștia este fără speranță.
Nu se cere din partea voastră să le faceți mărturisiri acelora care nu vă cunosc greșelile și păcatele. Nu aveți datoria să faceți mărturisiri publice, care îi vor face pe necredincioși să triumfe. Ci, conform Cuvântului lui Dumnezeu, destăinuiți-vă acelora cărora se cade, care nu vor profita de greșeala voastră, care se vor ruga pentru voi, iar Dumnezeu va accepta gestul vostru și vă va vindeca. De dragul sufletului vostru, vă implor să faceți o lucrare deplină, pentru veșnicie. Lăsați deoparte mândria, vanitatea, și acționați cum se cuvine! Întoarceți-vă la turmă! Păstorul așteaptă să vă primească. Pocăiți-vă, întoarceți-vă la faptele cele dintâi, și veți avea din nou pace cu Dumnezeu!
Domnul Hristos este Răscumpărătorul vostru; El nu va profita de mărturisirile voastre umilitoare. Dacă păcatul vostru are caracter privat, mărturisiți-l lui Hristos, care este singurul Mijlocitor între Dumnezeu și om. „Dacă cineva a păcătuit, avem la Tatăl un Mijlocitor, pe Isus Hristos, Cel neprihănit” (1 Ioan 2:1). Dacă ați păcătuit păstrând pentru voi zecimile și darurile, care sunt ale lui Dumnezeu, mărturisiți-vă vina înaintea Lui și a bisericii și dați curs sfatului pe care vi l-a dat: „Aduceți însă la casa vistieriei toate zeciuielile” (Maleahi 3:10).
Copiii lui Dumnezeu trebuie să acționeze în mod înțelept. N-ar trebui să fie mulțumiți până când fiecare păcat cunoscut nu este mărturisit, apoi este privilegiul și datoria lor să creadă că Isus îi acceptă. Ei nu trebuie să aștepte ca alții să persevereze în întuneric și să obțină victoria de care să se bucure ei. O astfel de bucurie durează doar până la încheierea adunării. Pe Dumnezeu trebuie să-L slujim din principiu, nu din sentiment. (…) Nu permiteți ca activitatea de zi cu zi să vă împiedice în acest demers! Luați-vă timp să vă rugați și, rugându-vă, credeți că Dumnezeu vă ascultă. – Sfaturi pentru biserică, pp. 258, 259
Gândesc mai departe
Sunt eu dispus să accept iertarea pe care Isus mi-o oferă astăzi?
