Frate, frate, da’ brânza-i pe bani

„Nu faceți nimic din duh de ceartă sau din slavă deșartă; ci, în smerenie, fiecare să privească pe altul mai presus de el însuși. Fiecare din voi să se uite nu la foloasele lui, ci și la foloasele altora.” (Filipeni 2:3,4)

Ascultă ediția audio aici.

Prima reacție a celor care vin pentru prima dată într-o biserică adventistă este aceea că membrii sunt uniți și se ajută unii pe alții. Într-o societate în care fiecare este pentru el, ideea de a fi frate și soră cu cineva care nu este din familia ta creează o impresie foarte puternică. Așa se face că, văzând această trăsătură a comunității creștine, unele persoane din afară își doresc să facă parte din ea și consideră că se pot bucura de multe beneficii. Așa s-au născut tot felul de abuzuri în cadrul comunității creștine, pe ideea că, dacă suntem frați, sigur obțin ceea ce vreau.

Versetele de astăzi așază lucrurile într-o ordine total diferită. Oricine dorește să facă parte din comunitatea creștină își asumă responsabilitatea de a fi un sprijin pentru ceilalți frați de credință. Scopul principal este de a da, nu de a primi. Iar implicațiile acestui principiu pot fi extrem de diverse. Atunci când cauți un constructor, apelezi la fratele tău de credință nu ca să-ți facă mai ieftin, ci ca să îi dai lui de muncă, și nu altuia. Dacă ai de cumpărat ceva, mergi la fratele tău nu pentru a-ți face discount, ci pentru a-l ajuta să se dezvolte. Cel care este angajat la fratele lui de credință va da 100% în ceea ce face, pentru ca rezultatul muncii lui să fie de cea mai bună calitate și angajatorul lui să prospere. Atât de frumoasă ar fi comunitatea creștină dacă am pune pe primul plan beneficiul fratelui de credință!

Una dintre cauzele pentru care comunitatea creștină este dezbinată este tocmai faptul că de multe ori relațiile de zi cu zi dintre membri presupun multe divergențe și așteptări înșelate. Aceasta produce ziduri invizibile între ei, pe care nici programele de la biserică, nici Sfânta Cină luată împreună nu le mai elimină, ci ele rămân în picioare mulți ani.

Doamne, descoperă-ne sensul primar al apartenenței la biserica Ta și ajută-ne ca, înțelegând rolul nostru în comunitate, să ne îndeplinim cu credincioșie, răbdare și îngăduință responsabilitatea de copii ai Tăi!

Provocare:

Trimite-le astăzi un mesaj de încurajare pastorului și membrilor comitetului comunității tale!

Gabriel Iarca
Conferința Muntenia

Rămâi TÂNĂR! Urmează-Mă!
Rămâi TÂNĂR! Urmează-Mă!
Cât de bine ar fi dacă avantajele pe care le are fiecare vârstă ar fi puse împreună la lucru! Atunci, familia adventistă ar avea un impact semnificativ în societatea românească și în lume. Misiunea divină pentru zilele din urmă este ca inima părinților să se întoarcă spre copii și inima copiilor să fie în armonie cu a părinților lor (Maleahi 4:6). Așa vom putea pregăti calea pentru venirea Domnului Isus Hristos și nu vom obosi, pentru că „omul nostru dinăuntru se înnoiește” în fiecare zi de har.

Primește în fiecare zi pe Telegram devoționalul preferat. Citește mai multe aici.

Ascultă podcastul Devoționale Audio

Publicate astăzi

Versetul zilei

Urmărește Devoționalul Video

Articolul precedent
Articolul următor