Ați auzit șuieratul gloanțelor?

Cel ce stă sub ocrotirea Celui Preaînalt şi se odihneşte la umbra Celui Atotputernic… (Psalmii 91:1)

Ascultă ediția audio aici.

În perioada în care mi-am făcut stagiul militar obligatoriu, în Spania nu a fost război. Așa că nu cunosc oroarea unei scene reale de luptă, bubuitul tunurilor, răpăitul mitralierelor sau bombardamentele distrugătoare. Dar știu ce înseamnă să auzi de foarte aproape șuieratul gloanțelor care-ți trec pe deasupra capului. Ca ofițer de servicii medicale, a trebuit să asist, cu echipa de salvare, la exercițiile de tir de pe câmpul de instrucție militară. Într-o zi, căpitanul de companie mi-a zis: „Puyol, vino cu mine în tranșee, vei auzi șuieratul gloanțelor.” Așa că, într-una din gropile de doi metri adâncime pe care le săpasem în apropierea țintelor, am auzit gloanțele șuierându-ne pe deasupra capetelor. Era impresionant, gloanțele străpungeau aerul cu un zgomot caracteristic foarte ascuțit, inconfundabil și amenințător, dar fără niciun pericol de acea dată. Eram protejați de tranșee. Pe vremea când psalmistul spunea: „Nu trebuie să te temi nici de groaza din timpul nopţii, nici de săgeata care zboară ziua” (Psalmii 91:5), nu exista nicio armă de foc care să tragă gloanțe; auzise, fără îndoială, nu doar o dată, șuieratul săgeților trecându-i pe deasupra capului și experimentase protecția și refugiul pe care un credincios le primește trăind la adăpostul Celui Preaînalt, la umbra Celui Atotputernic, ocrotit de scutul providenței divine. Urăsc orice instrument care poate cauza moartea.

Urăsc războiul și aș prefera să nu văd și să nu iau parte la așa ceva, dar dacă ar trebui să o fac, aș fi în corpul medical al armatei, pentru a îngriji, a salva, a scăpa de la moarte răniții și muribunzii, chiar dacă ar trebui să îmi risc viața pentru ei. Este ceea ce a făcut eroul soldat adventist Desmond Doss care, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, pe 30 aprilie 1945, la Okinawa (Japonia), a salvat 75 de soldați răniți. Președintele Statelor Unite, Harry S. Truman, i-a decernat apoi medalia de onoare.

Ca să auzim șuierând forțele răului în jurul nostru, nu este nevoie să existe războaie. Dar niciodată nu ni se va părea familiar acest zgomot sinistru, asasin. Și știm că Dumnezeul nostru este un refugiu și un scut pentru cei care cred și se încred în El.

Astăzi putem fi încrezători: există în ceruri un Dumnezeu care ne ocrotește și ne scapă din pericole.

Carlos Puyol Buil
Carlos Puyol Buil
Predicator puternic, scriitor prolific și un om cu o credință puternică. Adăugat la aceasta bunătate creștină, smerenie și o minte interesantă și îl aveți pe Carlos Puyol Buil. Născut în Spania, Carlos a crescut în timpul celui de-al doilea război mondial. Dictatura politică, greutățile economice și foarte puținele oportunități au format în zilele sale de tinerețe un spirit nonconformist, cu viziune pentru un viitor mai bun. Cartea „Dar este un Dumnezeu în ceruri” este o carte apărută la Editura Viață și Sănătate.

Primește în fiecare zi pe Telegram devoționalul preferat. Citește mai multe aici.

Ascultă podcastul Devoționale Audio

Publicate astăzi

Versetul zilei

Urmărește Devoționalul Video

Articolul precedentA felház szükségessége
Articolul următorMă înec!