Cerurile au fost făcute prin cuvântul Domnului şi toată oştirea lor, prin suflarea gurii Lui. (Psalmii 33:6)
În Cuvântul lui Dumnezeu se află energia creatoare care a chemat lumile la viaţă. Acest Cuvânt oferă putere, naşte viaţă. Fiecare poruncă este o promisiune; acceptată de voinţă, primită în suflet, ea aduce cu sine viaţa Celui Infinit. Transformă firea omului şi recreează sufletul după chipul lui Dumnezeu.
Viaţa astfel oferită este susţinută în acelaşi fel. Omul va trăi „cu orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu” (Matei 4:4).
Mintea şi sufletul sunt făcute din lucrurile cu care se hrănesc. E responsabilitatea noastră să hotărâm cu ce le vom hrăni. Stă în puterea oricărui om să aleagă subiectele care îi vor ocupa gândurile şi care îi vor modela caracterul. Despre fiecare persoană care are privilegiul de a avea acces la Scriptură, Dumnezeu spune: ,,[Î]i scriu toate poruncile legii Mele” (Osea H:12). Cheamă-Mă, şi-ţi voi răspunde şi îţi voi vesti lucruri mari, lucruri ascunse, pe care nu le cunoşti!” (Ieremia 33:3). […]
Cuvântul lui Dumnezeu, asemenea caracterului Autorului său, conţine taine pe care fiinţele limitate nu le vor înţelege niciodată pe deplin. Dar Dumnezeu a dat, în Scriptură, destule dovezi despre autoritatea ei divină. Existenţa Sa, caracterul Său, adevărul Cuvântului Său se bazează pe declaraţii care fac apel la raţiunea noastră şi care se găsesc din abundenţă în Biblie. Este adevărat, El nu a înlăturat posibilitatea de a ne îndoi; credinţa trebuie să se sprijine pe dovezi, nu pe demonstraţii. Cei care doresc să se îndoiască sunt liberi să o facă, dar cei ce vor să cunoască adevărul vor găsi o temelie solidă pentru credinţă.
Nu avem niciun motiv să ne îndoim de Cuvântul lui Dumnezeu doar pentru că nu putem înţelege tainele providenţei Sale. În lumea naturală suntem în permanenţă înconjuraţi de minuni pe care nu le putem înţelege. Ar trebui oare să ne mire când descoperim şi în lumea spirituală taine pe care nu le putem pătrunde? Dificultatea ţine numai şi numai de slăbiciunea si îngustimea minţii omeneşti.
Misterele Bibliei, departe de a constitui un argument împotriva ei, sunt printre cele mai puternice dovezi ale inspiraţiei sale divine.
Educaţie, pp. 125-127, 169-170
