Căci ale Mele sunt toate dobitoacele pădurilor, toate fiarele munților cu miile lor. Eu cunosc toate păsările de pe munți, și tot ce se mișcă pe câmp este al Meu. Dacă Mi-ar fi foame, nu ți-aș spune ție, căci a Mea este lumea și tot ce cuprinde ea.
Psalmii 50:10-12
Este interesant să ne gândim ce înseamnă să furăm de la Dumnezeu sau să-I dăm Lui. El deja deține totul. Nimic din ceea ce luăm de la El nu este cu adevărat luat de la El și nu-I putem da nimic din ceea ce El nu are deja. Cu toate acestea, în Maleahi 3:8-10, Dumnezeu îi acuză pe oameni că Îl jefuiesc. Cum se poate asta?
Dacă citiți restul acestui psalm, veți descoperi că este vorba despre atitudine. Dumnezeu se adresează oamenilor care cred că, dacă îndeplinesc toate ritualurile corecte în modul corect, vor obține ceea ce doresc. În vremurile lor era obișnuit să se creadă că sacrificiile îl hrănesc de fapt pe zeu. Yahve, singurul Dumnezeu adevărat, subliniază: „Nu mi-e foame, mulțumesc! Și dacă mi-ar fi foame, voi nu ați putea face nimic în privința asta.” Jertfa fără cusur pe care o aduceau la templu era doar un exemplu pentru a le arăta Cel mai mare dar care le-ar fi fost dat vreodată.
Deci, dacă atitudinea noastră este umilă, dacă Îl punem pe Dumnezeu în centrul vieții noastre, atunci El va fi și în centrul alegerilor noastre. Vom spune: „Totul este al Tău, Dumnezeule. Ce vrei să faci cu el?.” Iar El ne-a dat un singur răspuns: „În primul rând, vreau zece la sută din ele înapoi.”
Este destul de ușor. Serios. Dacă nu dai zeciuială, începe să o faci și vei descoperi că nu este atât de greu pe cât credeai. Ce urmează? În continuare, spune Dumnezeu, să visăm împreună. Dacă ai 10 dolari de dat, ai putea construi o biserică de zece dolari. Dacă ai 1.000 de dolari de dat, ai putea oferi o bursă unui student merituos. Dacă ai 10.000 de dolari de dat, ai putea achita un fond de construcție sau construi o mulțime de centre de salvare pe granița dintre Nepal și India. Dacă ai 1.000.000 de dolari…, ei bine, înțelegi tu.
Doamne, ce pot da astăzi?
