„Căci oricine cere capătă; cine caută găseşte; şi celui ce bate, i se va deschide.” – Matei 7:8
Cererile pot fi scrise pentru că există hârtie, dar şi cerneală. Chinezii sunt cei ce au inventat cerneala, cu 2 500 de ani î.Hr. Ea era fabricată pe bază de funingine, lipici şi diferite substanţe aromatice. Chiar dacă trăim în epoca digitală, cererile scrise rămân un simbol pentru comunicarea unor doleanţe.
Dumnezeu nu este dependent de o formă anume de comunicare a cererilor noastre. El citeşte scrisorile noastre de pe liste de rugăciune, vede preocupările noastre pe reţele de socializare şi înţelege ceea ce încă nu am rostit, ci numai gândul nostru ştie. El aşteaptă de la noi să fim sinceri şi deschişi cu El. Vrea să-I spunem ce visăm şi ce dorinţe avem, vrea să ştie şi de ce. Îşi doreşte să Îi spunem ce căutăm, ce ne preocupă şi El va veni să ne însoţească până găsim, chiar dacă noi căutăm sensul vieţii. I-ar face mare plăcere să vadă că îndrăznim să batem la uşile unor descoperiri pe care lumea le consideră încuiate, interzise. Lui nu Îi plac oamenii care nu spun ce vor şi care nu ştiu ce caută ori nu fac măcar efortul de a bate la uşa Lui. Are o mare bucurie să ofere şi să le deschidă celor ce vin la El, cu credinţa de care sunt ei în stare la acel moment.
Provocare
Este ceva ce nu ai îndrăznit să-I ceri lui Dumnezeu? E vreo uşă la care nu ai curaj să baţi şi să încerci? Astăzi este ziua potrivită.
