„Căci Eu sunt Domnul, Eu nu Mă schimb.” – Maleahi 3:6
Oamenii sunt mereu schimbători şi trădează. Şeful de stat indian Indira Gandhi a fost împuşcat în 1984 de doi membri ai gărzii sale personale. Şi nu este singurul conducător asasinat chiar de către unii dintre cei mai apropiaţi şi de încredere oameni ai lui.
Trădarea a fost mereu un ingredient al durerilor umanităţii. Iubirea se poate transforma în ură, loialitatea poate deveni abandon şi încrederea poate retrograda la nivelul dezamăgirii. Toate acestea se întâmplă dintr-un motiv foarte simplu: ajungem să considerăm că ni se cuvin iubirea, loialitatea, supunerea şi încrederea şi nu mai facem prea mult efort să întreţinem ori să dezvoltăm sentimentele respective. Cei care investesc pentru noi obosesc şi pot cădea la un alt nivel. Nimeni dintre oameni nu poate rezista la nesfârşit, aşa că ajungem să cedăm, ba chiar să recurgem la fapte reprobabile. Trădările de obicei se realizează de către cei mai apropiaţi celui trădat. Cu cât cineva este mai aproape de noi, cu atât ne poate răni mai dureros. Atenţie deci la cei pe care ne bazăm şi lângă care existăm. Putem fi trădaţi, dar putem fi şi trădători, riscul este deopotrivă.
Provocare
Îţi aminteşti dacă ai trădat aşteptările cuiva dintre prieteni sau ale cuiva din familie? Dacă da, ai făcut ceva concret să repari ceea ce se mai poate?
