Întăriți-vă și îmbărbătați-vă! Nu vă temeți și nu vă înspăimântați de ei, căci Domnul, Dumnezeul tău, va merge El Însuși cu tine, nu te va părăsi și nu te va lăsa.
Deuteronomul 31:6
Când a început invadarea Ucrainei, era înfricoșător să auzi avioanele vuind deasupra, zburând foarte jos, chiar peste acoperișurile caselor. Ne culcam îmbrăcați, gata să sărim din pat și să fugim în pivniță de fiecare dată când suna sirena de raid aerian. La intrarea în toate orașele erau baraje din saci de nisip și blocuri de beton, păzite de forțele de apărare teritorială înarmate. În ciuda riscurilor mari, știam că trebuie să părăsim țara. Ne-am urcat în grabă în mașină. Nu am putut lua multe cu noi, dar aveam lucrul cel mai important – documentele.
Am mers pe drumuri rurale înguste, neasfaltate, îndreptându-ne spre Polonia, unde era fiul nostru. Indicatoarele și numele satelor fuseseră acoperite cu vopsea, iar GPS-ul nu funcționa. În plus, a început să ningă, iar în scurt timp drumurile s-au acoperit cu cincisprezece centimetri de zăpadă și gheață. Am ajuns la un deal abrupt. În vânt și ninsoare, mașina noastră s-a oprit la jumătatea pantei. Eram blocați. Cât ne-am rugat!
Deodată, opt bărbați au apărut din întuneric, unii în uniforme de camuflaj. Ne-au întors mașina pe zăpadă și au condus-o înapoi la baza dealului. Apoi am încercat din nou, cu viteză, în timp ce ei ne așteptau în partea cea mai periculoasă a drumului. Când roțile au început să patineze, erau pregătiți să ne împingă. Cu ajutorul lor prietenos, am ajuns în vârful dealului și le-am mulțumit din suflet, iar ei ne-au urat drum bun.
Știam că fuseseră trimiși de Dumnezeu ca răspuns la rugăciunile noastre. Era trecut de miezul nopții, pe un drum de țară, în întuneric deplin, fără nimeni în jur. Dumnezeu a trimis oameni buni care ne-au oferit un loc unde să ne odihnim, iar când ne era foame, ne-au dat lapte – singurul lucru pe care îl aveau. Pe tot drumul am văzut mâna lui Dumnezeu și grija Sa iubitoare pentru noi. În cele din urmă, ne-am mutat în Germania, unde am găsit o biserică primitoare. Când Dumnezeu este cu noi, nu avem de ce să ne temem, nici măcar în nopțile întunecate.
autor: Tatyana Zvereva
