Pe orice mlădiță care este în Mine și nu aduce rod El o taie, și pe orice mlădiță care aduce rod o curățește, ca să aducă și mai mult rod. Acum voi sunteți curați din pricina Cuvântului pe care vi l-am spus.
Ioan 15:2,3
Una dintre descrierile mele preferate a ceea ce înseamnă să fii în Hristos este analogia cu Hristos ca Viță și noi ca mlădițele. Aceasta descrie o legătură specială. Întotdeauna mi-am dorit să fiu o mlădiță roditoare, nu una care va sfârși aruncată în foc.
Florile din fața ferestrei mele sunt o bucurie pentru mine. Când deschid fereastra dimineața, mă bucur întotdeauna să văd culorile lor. Cu toate acestea, pentru a menține plantele mereu înflorite, trebuie fie să curăț florile, fie să tai tulpinile care nu fac flori. Știu că acest lucru trebuie făcut, dar este întotdeauna o luptă emoțională pentru mine. M-am întrebat dacă nu cumva îmi rănesc plantele. Mărturisesc deschis că vorbesc cu plantele mele. Pentru mine, este ca atunci când am corectat comportamentele neadecvate ale copiilor mei în trecut. „Acest lucru este mai dureros pentru mine decât pentru voi”, le spuneam. Îi iubeam și nu voiam să le provoc niciun disconfort. Reproșurile nu sunt niciodată plăcute, dar uneori sunt exact ceea ce este necesar.
Plantele tăiate cresc mai abundent după tăiere. De ce se întâmplă asta? Pentru că tăierea este un proces de curățare, care pregătește planta pentru fructe mai dulci sau flori mai frumoase.
Am citit textul din Ioan 15 timp de șaptezeci de ani înainte de a-l aplica la mine într-un mod fizic. Întotdeauna o luasem doar ca pe o curățare spirituală. Dar acum o văd și ca pe ceva fizic. Timp de mulți ani, am îndurat durere 24 de ore din 24, 7 zile din 7. Sunt scriitoare și nu pot să iau medicamente sau să fac multe dintre protocoalele prescrise care îi ajută pe unii oameni să facă față durerii. Nu L-am întrebat niciodată pe Dumnezeu: „De ce?” Dar Îi cer să-mi ușureze durerea.
Ioan 15 mă ajută acum să înțeleg că Dumnezeu mă curăță ca eu să pot continua să slujesc. El mi-a permis să ajung la o vârstă înaintată și să fac față durerii constante pentru că trebuie să scriu. Aceasta îmi distrage mintea de la durere, iar atunci când slujesc prin scris, produc flori mai bune și fructe mai dulci, care îi binecuvântează pe alții – mult mai mult la bătrânețe decât în anii anteriori. În timp ce El mă curăță, mă bucur de privilegiul de a înflori pentru gloria Sa.
autor: Betty Kossick
