Vi l-am trimis înadins, ca să luați cunoștință despre starea noastră și să vă mângâie inimile.
Coloseni 4:8
În fiecare dimineață, când citesc devoționalul zilnic pentru femei, mă opresc adesea să-I mulțumesc Domnului pentru surorile în Hristos care își dedică timpul și talentul pentru a face posibile aceste cărți. Cu toate acestea, în ciuda tuturor anilor în care am citit aceste cărți, nu le-am apreciat pe deplin până când pandemia de Covid-19 nu mi-a răpit interacțiunea fizică cu cei dragi. De asemenea, în timpul pandemiei, povestea lui Ilie a căpătat un nou înțeles pentru mine. Și el a fost izolat la un moment dat în viață (1 Împărați 17:2-7). În această zonă izolată unde se afla, Dumnezeu i-a asigurat nevoile: apă proaspătă din pârâul Cherit și o provizie zilnică de pâine și carne, livrată de corbi în fiecare dimineață și seară. Dumnezeu mi-a purtat și mie de grijă în izolarea mea. Și, adesea, prin intermediul devoționalului surorilor mele.
În devoționalul pe care l-am citit în acea perioadă, unele autoare povesteau despre luptele prin care au trecut când au pierdut diverși membri ai familiei și au trebuit să facă față durerii care a urmat. De asemenea, împărtășeau modul în care Tatăl ceresc le-a călăuzit prin aceste incertitudini dureroase. Alte surori povesteau despre acoperământul protector al lui Dumnezeu atunci când ele și/sau membrii familiei lor au călătorit pe străzile și autostrăzile vieții. Altele împărtășeau gânduri despre minunea creației mari și minunate a lui Dumnezeu. Un devoțional mi-a rămas în mod special în minte. Autoarea lui afirma că Dumnezeu are grijă de femei în moduri speciale și a enumerat femei care au suferit, dar care au fost îngrijite de Dumnezeu. Autoarea mi-a reamintit că, acolo unde nu există luptă, nu există viață, vigoare, mușchi spiritual, trofeu sau coroană.
Unele devoționale care mi-au hrănit sufletul m-au determinat, de asemenea, să meditez mai profund, să cercetez Biblia și să stau de vorbă cu Domnul. Un astfel de devoțional reflecta asupra porților de mărgăritar ale cerului (Apocalipsa 21:21). Mărgăritarul se dezvoltă dintr-un înveliș protector format atunci când anumite moluște sunt în pericol. Se pare că și noi trebuie să trecem prin greutăți – și să simțim de asemenea ajutorul lui Dumnezeu – în drumul nostru spre casa cerească. Acest lucru mi-a dat un subiect de reflecție pentru ziua aceea și pentru cele care i-au urmat.
Vă mulțumesc, surori în Hristos, pentru că sunteți dispuse să consemnați și să împărtășiți mersul vostru cu Dumnezeu! Dumnezeu v-a îngăduit să-mi fiți și companie, și mângâiere în timpul unei perioade foarte dificile.
Jasmine E. Grant
