Deschide-mi inima!

    Copilaşilor, să nu iubim cu vorba, nici cu limba, ci cu fapta şi cu adevărul. (1 Ioan 3:18)

    Lily este o cățelușă din rasa prepelicar. Am cumpărat-o când avea aproape un an. Proprietara ei originară, mama soțului meu, a decedat. Lily s-a atașat repede de noi, de celălalt câine și de cele trei pisici ale noastre. Lily cunoaște fiecare membru al familiei și îi consideră pe toți membrii „haitei” ei.

    Atunci când soțul meu, Cal, se pregătește să o scoată la plimbare pe Lily și eu sunt încă în casă, ea nu părăsește curtea. Își întoarce mereu capul și se uită după mine. În momentul în care apar, este foarte fericită și gata de plecare. Uneori, Cal se mai oprește să stea de vorbă cu câte un vecin. Cât timp soțul stă de vorbă, Lily se oprește și nu merge mai departe.

    De curând a apărut un câine în vecini. Se numește Barney și a intrat în curtea noastră. Este un câine mic și brun care locuiește peste stradă. Este tare drăgălaș și nu se poate abține să nu mănânce resturile rămase în farfuria lui Lily. Vizitele lui au devenit obișnuite și, odată cu ele, a învățat și Lily să-l accepte.

    Într-o zi, vremea era atât de ispititoare, încât m-am decis să fac o plimbare cu Lily. Am luat lesa și am plecat pe stradă, la vale. Din nefericire, Barney, aflat în curte, ne-a văzut și s-a decis să ne urmeze. Aceasta însă m-a neliniștit, pentru că el nu avea lesă. Mă temeam că nu va fi în siguranță în mijlocul traficului. Am început să-l gonesc acasă. Barney a ascultat și s-a făcut că se întoarce acasă. Lui Lily nu i-a plăcut acest lucru. Ea dorea să se plimbe, însă doar dacă era și Barney cu noi. Tot întorcea capul de jur împrejur, căutându-l din priviri pe Barney, și nu a vrut să mai înainteze. Nu puteam să o plimb mai departe. Frustrată total, a trebuit să mă întorc acasă.

    Eram consternată: cât de repede s-a atașat Lily de Barney. Parcă făcea parte din familia noastră! În sinea mea eram și puțin supărată pe Lily, întrucât credeam că ne este devotată și loială doar nouă ca familie. Lily m-a învățat totuși ceva: ea a fost dispusă să-i primească și pe alții în „haita” ei, lucru care este dificil pentru mine. Dragostea din inima mea trebuie să crească nu numai pentru membrii familiei, ci și pentru cei din afara ei.

    Doamne, fie ca dragostea Ta necondiționată să crească în inima mea și să mă determine la acțiune!

    Rosemarie Clardy

    Carolyn Sutton
    Carolyn Sutton
    Un devoțional zilnic scris de femei, pentru femei

    Primește în fiecare zi pe Telegram devoționalul preferat. Citește mai multe aici.

    Publicate astăzi
    Articolul precedentRugăciunea şi mulţumirea
    Articolul următorNici măcar jumătate