O îmbrăţişare de neuitat!

    Lăudaţi pe Domnul, căci este bun, căci în veac ţine îndurarea Lui! (Psalmii 136:1)

    Din cei cinci fraţi câţi eram, doar eu şi sora mea mai în vârstă mai supravieţuim, prin harul lui Dumnezeu. Locuim la o distanţă destul de mare una de cealaltă, aşa că nu ne putem vedea destul de des.

    Fiindcă se apropiau sărbătorile de iarnă, m-am gândit să îi fac o vizită surpriză. Am ajuns cu câteva zile mai repede şi am plecat împreună în oraş pentru cumpărături. Când am ajuns în faţa Teatrului Naţional Maghiar din Cluj, în faţa noastră a apărut un grup de tinere îmbrăcate în togi lungi, de un alb strălucitor, îndreptându-se spre noi.

    Sora mea s-a retras la marginea trotuarului, făcând loc grupului să poată trece, iar eu am rămas nemişcată, gândindu-mă că îşi vor croi drum pe lângă mine. Spre surprinderea mea, o fată din acel grup, în loc să mă ocolească, s-a îndreptat spre mine, s-a apropiat şi mi s-a adresat cu o voce iubitoare:

    – Aş vrea să vă ofer o îmbrăţişare. Îmi daţi voie?

    Pe moment m-am blocat, dar îmbrăţişarea ei a fost aşa călduroasă, încât mi-a înduioşat inima şi a făcut să mi se prelingă şi o lacrimă pe obraz. Am rămas uimită că, în anul 2012, se mai pot întâmpla astfel de gesturi din partea unor necunoscuţi.

    Dacă aici, pe pământ, te mai poţi întâlni cu o îmbrăţişare surpriză – o îmbrăţişare de neuitat -, atunci cum va fi când va veni Isus cu îngerii Săi şi ne va oferi îmbrăţişarea Sa? Imaginaţia mea a încercat să anticipeze bucuria care va fi la întâlnirea cea mare, când El va zice: „Iată cortul lui Dumnezeu cu oamenii! El va locui cu ei, şi ei vor fi poporul Lui; şi Dumnezeu însuşi va fi cu ei. El va fi Dumnezeul lor” (Apocalipsa 21:3).

    Astăzi, pe lângă zâmbetul pe care îl oferi necondiţionat celor din jur, străduieşte-te şi oferă o îmbrăţişare unui necunoscut! Aşa vei face pe cineva şi mai fericit.

    „Exemplul Mântuitorului trebuie să fie modelul slujirii pe care o acordăm semenilor noştri. […] Să manifestăm faţă de ei acelaşi interes, aceeaşi blândeţe şi aceeaşi îndelungă răbdare pe care le-a manifestat El faţă de noi. «Cum v-am iubit Eu», spune El, «aşa să vă iubiţi şi voi unii pe alţii» (Ioan 13:34). […] Cel care Şi-a dat viaţa pentru a-l răscumpăra pe om vede în fiecare fiinţă umană o valoare care depăşeşte orice evaluare a oamenilor mărginiţi. […] Dacă Hristos locuieşte în noi, vom da pe faţă iubirea Sa dezinteresată faţă de toţi cei cu care avem de-a face” (Ellen G. White, Divina vindecare, p. 162).

    Viorica Andreescu, Ineu, Banat

    Judith Couchman
    Judith Couchman
    Cartea „Mic dejun pentru sufletul tău” este ca un buchet de vești bune care sunt povestite cu entuziasm specific românesc. Din toate zonele țării, și chiar de peste hotare, femeile Îi sunt recunoscătoare lui Dumneazeu pentru grija pe care le-o poartă, pentru experiențele zilnice în care descoperă dragostea Lui infinită și pentru privilegiul de a împărtăși bucuria cunoașterii lui Isus Hristos ca Mantuitor personal cu persoanele din sfera de influență. În zorii dimineții, acesta îți oferă un plus de motivație pentru a porni pe drumul vieții cu încrederea că orice provocare poate fi depășită și orice ispită poate fi biruită cu ajutorul Lui.

    Primește în fiecare zi pe Telegram devoționalul preferat. Citește mai multe aici.

    Publicate astăzi
    Articolul precedentUn geniu simplu
    Articolul următorCununa vieții