De aceea, luați toată armătura lui Dumnezeu, ca să vă puteți împotrivi în ziua cea rea și să rămâneți în picioare, după ce veți fi biruit totul.
Efeseni 6:13
Ceea ce s-a numit „cursa înarmărilor” la oameni, s-a desfășurat de multă vreme între plante și insecte. Atunci când insectele se înmulțesc foarte mult și încep să atace plantele, acestea din urmă au capacitatea de a fabrica substanțe chimice care au gust neplăcut și sunt chiar otrăvitoare pentru insecte. În cele din urmă insectele vor muri de foame dacă nu vor putea găsi o modalitate de a face față noii arme a plantelor.
Însă insectele au o soluție – un amestec de substanțe chimice pe care le fabrică ele, numite oxidaze cu funcție mixtă, sau OFM. OFM transformă substanțele toxice în alte substanțe care nu mai sunt nici toxice pentru insecte și nu mai au nici gust neplăcut. Acum este din nou rândul plantelor, și nici ele nu se lasă mai prejos, scoțând încă o armă din arsenalul lor. Acum începe producția unor substanțe pe care insectele le vor transforma în compuși chimici cu gust delicios, dar care le vor otrăvi. Așa că insecta, folosindu-și cele mai bune mijloace de apărare, ia ceea ce crede că e o substanță dăunătoare și o transformă în ceea ce crede că e o substanță inofensivă – doar ca să descopere că ceea ce a crezut că e o substanță sigură este de fapt otravă curată.
În acest moment al cercetării, se pare că războiul este câștigat de plante. Ele au ultimul cuvânt. Dar insectele au avantajul mobilității, așa că atunci când sunt învinse de plante, se mută pur și simplu la alte plante care nu bănuiesc ce li se pregătește, și procesul începe din nou.
Viețile noastre seamănă mult cu ale plantelor. Satana vine ca o insectă invadatoare și se folosește de tot felul de vicleșuguri. Avem nevoie de toată armura lui Dumnezeu, pentru că niciodată nu știm de ce armă vom avea nevoie. Avem nevoie de cingătoarea adevărului, de platoșa neprihănirii, de încălțămintea evangheliei păcii, de scutul credinței, de „coiful mântuirii și sabia Duhului, care este Cuvântul lui Dumnezeu.” (Efeseni 6:17).
