Aruncă-ţi pâinea pe ape și, după multă vreme, o vei găsi iarăși!
Eclesiastul 11:1
„Aruncă-ţi pâinea pe ape și, după multă vreme, o vei găsi iarăși! Împarte-o în șapte și chiar în opt, căci nu știi ce nenorocire poate da peste pământ. Când se umplu norii de ploaie, o varsă pe pământ. Oriîncotro ar cădea copacul, fie spre miazăzi, fie spre miazănoapte, în locul unde cade, acolo rămâne. Cine se uită după vânt nu va semăna și cine se uită după nori nu va secera. Cum nu știi care este calea vântului, nici cum se fac oasele în pântecele femeii însărcinate, tot așa nu cunoști nici lucrarea lui Dumnezeu, care le face pe toate” (Eclesiastul 11:1-5).
Acest pasaj biblic ne descoperă cât de necunoscut ne este viitorul. Ba mai mult, nu pricepem nici măcar unele lucruri care s-au întâmplat și încă se întâmplă.
Pe acest principiu („ajunge zilei necazul ei” – lucruri pe care nu le știm), Dumnezeu ne cere să avem credință în El și să ne continuăm viața îndeplinindu-ne îndatoririle.
Știi ce înseamnă „aruncă-ți pâine pe ape”?
Când eram mică și auzeam acest verset, aveam în minte bucăți de pâine plutind pe un râu lin. Însă nu asta înseamnă. Pâinea reprezintă hrana spirituală – Evanghelia pe care trebuie „să o ducem în toată lumea”.
Tare îmi plăcea când mama ne făcea turte pe plită. Știi ce sunt? Niște lipii mai groase, însă erau delicioase. Încă de când îmi spunea că urmează să facă turte, mă duceam în locul unde era soba cu plită (unde cocea turtele) și așteptam. Vedeam cum le pune la copt și apoi cum le întorcea pe partea cealaltă. Iar cel mai plăcut era când mama îmi zicea:
– E gata, o poți lua.
Dumnezeu ne oferă pâinea vieții, iar noi trebuie să o împărțim cu cei din jurul nostru care sunt flămânzi după Evanghelie.
Provocare: Caută în discuțiile tale de azi să spui cuiva că Isus îl iubește.
Diseară notează-i numele în agendă și roagă-te pentru acea persoană.
