Mă bucur de Cuvântul Tău ca cel ce găsește o mare pradă.
Psalmii 119:162
Încă de când eram mică am auzit că Biblia este arma celui credincios. Îmi amintesc cu drag de momentul în care părinții au reușit să-mi cumpere o Biblie doar pentru mine. Primul lucru pe care l-am făcut a fost să-mi scriu numele pe ea. Apoi am căutat Exodul capitolul 20 și am început de la versetul 2 să numerotez fiecare verset cu cifre de la 1 la 10 — Cele Zece Porunci.
După un timp, când am mai crescut, mi-am dat seama că nu era corectă numerotarea. Oricum eram tare bucuroasă, aveam Biblia mea.
Tu când ai primit o Biblie? Ce faci cu ea? Din păcate, tare puține Biblii se mai aud foșnind în timpul unei predici, atunci când predicatorul spune o trimitere. La tine în biserică cum este?
Nu de mult, m-am dus la munte cu familia. În Sabatul respectiv am fost la o mică biserică adventistă. Într-adevăr, mai erau și alți musafiri și eram destul de mulți, însă m-a impresionat ceva extraordinar. Știi ce? Da, ai ghicit: când cel care predica anunța o trimitere, în toată biserica se auzea foșnetul filelor Bibliilor. Un sentiment care cu siguranță nu are cum să nu-ți dea fiori, care te bucură gândindu-te că sunt oameni care citesc Biblia. (Are un efect mult mai benefic Biblia citită din carte fizic decât în format digital?)
Fă ca această carte să nu-ți lipsească azi și de fiecare dată când mergi la biserică.
Sper că nu mai e nevoie să zic (rămâne vorba între noi), mai mult decât a avea o Biblie este să asculți de Dumnezeul care ne vorbește prin ea.
Provocare: Dacă nu ai o Biblie a ta, caută să faci rost de una — chiar merită să muncești pentru așa ceva. Dacă poți, oferă o Biblie unui vecin cu care ai mai vorbit sau ai mai făcut ceva pentru el în decursul acestui an.
P.S.: Nu uita de provocarea de marți.
