„Fii credincios până la moarte şi-ţi voi da cununa vieţii.” Apocalipsa 2:10 u.p.
În fiecare Sabat, când veneam de la biserică, o luam la fugă spre casă, cât mă țineau picioarele. Era momentul meu de libertate, în care visam cum să cuceresc cei mai înalți munți. Cu timpul, am observat că în fiecare primăvară, cu câteva săptămâni înainte de ziua mea, înfloreau păpădiile. Ce fericit eram! Aveam indiciul perfect că ziua mea se apropie.
Apoi, în fiecare zi o întrebam pe mama câte zile mai sunt până la aniversarea mea. Deși au trecut mulți ani de când nu am mai alergat spre casă cu entuziasmul și energia unui copil inocent, acele imagini mi-au rămas proaspete în minte.
Dumnezeu spune că în Împărăția Sa vor ajunge doar cei asemenea copiilor. De ce ? „Dumnezeu ştia că aceşti copii Îl vor asculta şi Îl vor primi ca Mântuitor al lor mult mai repede decât persoanele adulte, dintre care mulţi erau înţelepţi în felul lumii şi cu inima împietrită.
În învăţăturile Sale, S-a coborât până la nivelul lor. El, Domnul cerului, nu a socotit ca un lucru neînsemnat să răspundă la întrebările copiilor şi să simplifice învăţăturile Lui importante, pentru a fi înţelese de mintea lor. El a pus în inima lor seminţele adevărului, care urmau să răsară peste mulţi ani şi să aducă roade pentru viaţa veşnică.” – Ellen G. White, Hristos, Lumina lumii, p. 512-515
În sens spiritual, călătoria noastră spre cer se aseamănă cu o drumeție la munte. Dacă urmărim cu atenție marcajele, vom ajunge la destinație.
Astăzi mă rog pentru tine să termini cu bine cursa din această zi, să descoperi la timp toate indiciile pe care Dumnezeu ți le-a pregătit.
Îmi doresc din tot sufletul să rămânem credincioși până la finalul călătoriei.
Ovidiu Pascu, Director Exploratori – Conferința Muntenia
