Omului i-a zis: „Fiindcă ai ascultat de glasul nevestei tale și ai mâncat din pomul despre care îți poruncisem: «Să nu mănânci deloc din el», blestemat este acum pământul din pricina ta. Cu multă trudă să-ți scoți hrana din el în toate zilele vieții tale; spini și pălămidă să-ți dea și să mănânci iarba de pe câmp”.
Geneza 3: 17, 18
Rebeliunea care a început în cer s-a răspândit pe acest pământ nou și frumos, proaspăt ieșit din mâna lui Dumnezeu când Adam și Eva au ales să încerce calea lui Satana. Distorsiunile au început imediat. Mai întâi s-au ascuns de Dumnezeu, Prietenul iubit, cu care umblaseră în fiecare zi a vieții lor. Apoi au început să se învinovățească reciproc, pe șarpe și chiar pe Dumnezeu! În aproximativ 1.500 de ani, întreaga populație a planetei, poate chiar un milion de oameni până atunci, era aproape în totalitate rea, aproape tot timpul.
Și Dumnezeu a trebuit să facă prima Sa curățire. A fost o perioadă oribilă în istoria pământului. Timp de 120 de ani, Noe a implorat și a rugat oamenii să asculte, să se pocăiască și să intre în arcă, dar în cele din urmă, numai Noe, soția lui, cei trei fii ai lui și soțiile lor au fost salvați, împreună cu animale din toate speciile.
Distorsionarea imaginii lui Dumnezeu în om? Cu siguranță! Erau căsătoriți cu mai multe persoane în același timp, se omorau între ei și nu le păsa deloc de voia lui Dumnezeu.
Dezordine în lumea creată? Animalele se temeau acum de oamenii care ar fi trebuit să aibă grijă de ele și se omorau între ele în mod constant. Pământul, odată frumos, producea spini, ciulini, mlaștini și plante otrăvitoare. Deși lucrurile stăteau rău, ele urmau să se înrăutățească și mai mult. În timpul potopului, chiar și Satana a crezut că va muri, iar după ce acesta s-a terminat, întreaga planetă era de nerecunoscut.
Dar rebeliunea nu s-a sfârșit. Până în ziua de azi, mulți oameni încă vor doar să facă cum doresc ei, nu cum vrea Dumnezeu. Spinii, iedera otrăvitoare, țânțarii, cutremurele devin din ce în ce mai grave pe zi ce trece. Se vede vreun sfârșit?
Stăpân victorios, știu că Tu vei învinge în cele din urmă. Am văzut întuneric și durere și recunosc că mi-a fost frică de câteva ori. Dar știu că Tu vei învinge. Sunt de partea Ta și aștept să văd marele final.
