Căci în El avem viața, mișcarea și ființa, după cum au zis și unii din poeții voștri: „Suntem din neamul Lui…”
Faptele apostolilor 17:28
Există o singură sursă a vieții: Dumnezeu. Mulți adepți ai mișcării New Age sau neo-păgâni ar spune că cred același lucru: Dumnezeu este în toate lucrurile. Dumnezeu NU este în toate lucrurile, ci toate lucrurile își datorează existența lui Dumnezeu!
Există o mare diferență. Credința hindusă consideră că toată viața este sacră, și pe bună dreptate. Motivul este însă distorsionat. Dacă treci prin reîncarnări nesfârșite și dacă s-ar putea să te întorci ca insectă, atunci mai bine nu omorâm nicio insectă! Dacă Dumnezeu este în toate lucrurile, atunci ar trebui să ne rugăm copacului înainte de a-l tăia pentru a ne construi casa, nu-i așa?
Fundamentaliștii, atât creștini, cât și de alte religii, se opun acestei idei, și pe bună dreptate. Motivul lor este, de asemenea, distorsionat: Dumnezeu este deasupra și în afara noastră. El nu este deloc aici și este aproape doar de cei care urmează regulile corecte în modul corect. Așadar, putem ucide fără să fim pedepsiți, putem folosi pământul ca pe o proprietate a noastră și chiar îi putem ucide pe cei care nu sunt de acord cu noi, mai ales dacă trăiesc după un set diferit de reguli.
Aici, în Faptele apostolilor, Pavel ajunge la esența problemei, iar în acest singur text găsim siguranță față de ambele extreme. Noi trăim în El. El nu este departe. Lui îi pasă. Prin urmare, viața este sacră nu pentru că ai putea să-L omori accidental pe Dumnezeu, ci pentru că vei omorî ceva la care Dumnezeu ține.
Creștinul care Îl pune pe Dumnezeu în centrul fiecărui moment va învăța să-i pese de ceea ce Îi pasă lui Dumnezeu, de la planetă la animale și la fiecare om, inclusiv bolnavii, muribunzii și embrionul pe care El îl țese în pântecele mamei (Psalmii 139:13). Deciziile vor fi luate pentru că persoana respectivă caută sincer să-L mulțumească pe Dumnezeu și să iubească ceea ce El iubește. Și dacă se fac greșeli, atunci putem fi mângâiați de iertarea acestui Dumnezeu apropiat.
Dumnezeule de lângă mine, arată-mi dragostea Ta. Doresc să văd așa cum vezi Tu, să iubesc și să îngrijesc așa cum Tu iubești și îngrijești. Vreau să văd viața ca pe un dar sacru, chiar și atunci când nu pare frumoasă în această lume dezordonată.
