Unul dintre noi

„Și dacă suferă un mădular, toate mădularele suferă împreună cu el; dacă este prețuit un mădular, toate mădularele se bucură împreună cu el.” (1 Corinteni 12:26)

Ascultă ediția audio aici.

Prima carte a lui George Orwell, Fără un sfanț prin Paris și prin Londra, este o relatare detaliată a celor câțiva ani de sărăcie autoimpusă prin care a trecut scriitorul după ce s-a întors din Birmania. Aflat în căutarea propriului sens în viață, Orwell respinge societatea „respectabilă” și experimentează ca voluntar viața săracilor, trăind în cămăruțe lipsite de orice confort, spălând vase în bucătăria vreunui hotel sau învârtindu-se printre cerșetorii Parisului. Orwell dezvăluie fața hidoasă a sărăciei, care pune sub semnul îndoielii orice urmă de umanitate: „Descoperi că un om care a trăit fie și o singură săptămână cu pâine și margarină nu mai e om cu adevărat, ci doar un stomac și câteva organe adiacente.”

Trăind printre ei, scriitorul a descoperit că oamenii nu erau cum îi schițase în mintea lui.

Puțini dintre noi suntem lipsiți de prejudecăți, așa cum ne-ar plăcea să credem. Este nevoie de efort pentru a ne depăși ideile preconcepute și a deveni gânditori mai flexibili. Manifestarea empatiei presupune renunțarea la prejudecăți. Orwell s-a identificat cu oamenii pentru că a ales să fie printre ei pentru a-i cunoaște. Domnul Hristos S-a identificat cu poporul Său trăind printre oameni, ascultându-i, suferind pentru ei și ajutându-i.

Biserica este chemată să acționeze ca un organism viu. Dacă un membru suferă de sărăcie, e datoria bisericii de a-l ajuta pe cel în nevoie prin acoperirea lipsurilor materiale; dacă altcineva trece printr-un necaz, întregul grup al credincioșilor ar trebui să participe la încercarea lui pentru a-i oferi tot sprijinul. Este nevoie de prezența fiecăruia în cadrul comunității.

Provocare:

Îndepărtează prejudecățile și gândurile negative față de cei din comunitate pentru a lăsa loc empatiei să acționeze!

Rebeca Jercău
Conferința Oltenia

 

Rămâi TÂNĂR! Urmează-Mă!
Rămâi TÂNĂR! Urmează-Mă!
Cât de bine ar fi dacă avantajele pe care le are fiecare vârstă ar fi puse împreună la lucru! Atunci, familia adventistă ar avea un impact semnificativ în societatea românească și în lume. Misiunea divină pentru zilele din urmă este ca inima părinților să se întoarcă spre copii și inima copiilor să fie în armonie cu a părinților lor (Maleahi 4:6). Așa vom putea pregăti calea pentru venirea Domnului Isus Hristos și nu vom obosi, pentru că „omul nostru dinăuntru se înnoiește” în fiecare zi de har.

Primește în fiecare zi pe Telegram devoționalul preferat. Citește mai multe aici.

Ascultă podcastul Devoționale Audio

Publicate astăzi

Urmărește Devoționalul Video

Articolul precedentSzombat vagy vasárnap?
Articolul următorÎmparte-ţi pâinea!