Dragă prietene,
Te trezești dimineața, te gândești la ce ai de făcut în ziua respectivă: cursuri, laboratoare, de învățat pentru teste sau colocvii, puțin de lucru la proiectul ce trebuie prezentat în două zile, îți amintești că ai deadline la altă temă. Te grăbești să prinzi metroul; omori și singurele clipe cu tine însuți, căutând inconștient, prin feed-uri sociale, motive să-ți ții mintea ocupată; verifici pe InfoSTB dacă vine vreun autobuz – poate te scutește de mers pe jos pentru o stație și mai câștigi niște timp. Totul pe fugă. Tic-tac și TikTok, să nu pierdem oportunitatea de a ne construi viitorul.
Sper din suflet că nu te regăsești în ce scrie mai sus… sau, cel puțin, sper că asta nu e tot. Sper că, în timp ce te pregătești să pleci de acasă, apuci să observi pe fereastră și să te bucuri și de norii roz, care se arată printre blocuri, în depărtare. Sper că te încarci cu aerul răcoros de dimineață și admiri zborul unei păsări peste Splai. Sper că îți amintești să petreci cel mai de calitate timp cu cei dragi.
Zilele trecute am ieșit cu fratele meu în Herăstrău. Am luat niște trotinete (gratis, cu voucher de metrou) și ne-am propus să facem tura de lac. Ne-a lovit puțin frigul și parcă am început să regretăm că nu plecaserăm mai devreme. Însă regretele noastre erau nefondate, pentru că, în scurt timp, urma să realizăm că, de fapt, ajunseserăm în cel mai bun moment al zilei. La apus. Și ce apus! Nu am mai făcut tura de lac, ci am rămas acolo. Să contemplăm. Cât de frumoase sunt minunile Domnului!
Și de ce vă îngrijorați cu privire la îmbrăcăminte? Uitați-vă bine cum cresc crinii de pe câmp: ei nici nu torc, nici nu țes. Totuși, vă spun că nici chiar Solomon, în toată slava lui, nu s-a îmbrăcat ca unul dintre ei! (Matei 6:28-29)
Cu prietenie, Toni Gancea
AMiCUS București
