Dragă prietene,
Mă plimbam, într-o după-amiază fierbinte, printr-un anticariat bucureștean, când mi-au sărit în ochi niște reviste colorate, care ilustrau operele și viața marilor pictori. Am luat câteva acasă, cu gândul că poate voi reuși să îmi înlocuiesc timpul pe care îl petreceam „scrolând” pe telefon cu răsfoirea revistelor.
Așa am luat contact cu Egon Schiele, pictor expresionist, inspirat de Klimt și Van Gogh, dar a cărui pictură ușor abstractă surprinde tensiune și neliniște. Copilăria i-a fost tristă, viața haotică, iar moartea prematură. A murit la 28 de ani de gripă spaniolă, la doar 3 zile după soția sa și copilul lor încă nenăscut.
Ce m-a impresionat la el a fost modul profund în care a surprins expresia de pe chipurile portretelor sale. Părea că acest om „orgolios și rebel” privea direct în sufletul modelelor sale atunci când le schița trăsăturile feței.
Istoria bătrânului nostru Pământ e plină de vieți zbuciumate. Nu pot să nu mă gândesc la cât de greu trebuie să Îi fie Tatălui iubitor să vadă chinul copiilor Săi, care, în rebeliunea și orgoliul lor, nu știu că Îl resping și își lasă inimile în mâna autorului tensiunii și neliniștii. Cred că, așa cum Isus a plâns pentru ea [cetatea Ierusalim] și a zis: „Dacă ai fi cunoscut și tu, măcar în această zi, lucrurile care puteau să-ți dea pacea! Dar acum, ele sunt ascunse de ochii tăi.” (Luca 19:41-42), la fel plânge și pentru noi, astăzi, când vede că nu căutăm lucrurile cerești.
Te invit, prieten drag, să Îl lași pe Dumnezeu să îți fie compas moral și spiritual, ca să cunoști lucrurile care pot să îți dea cu adevărat pacea!
Cu prietenie, Andreea Ursu-Țuțuianu
AMiCUS București
