Veți scoate apă cu bucurie din izvoarele mântuirii.
Isaia 12:3
Unul dintre cele mai impresionante lucruri din natură este izvorul. Un șuvoi de apă proaspătă și rece vine de undeva de sub pământ ca să revigoreze și să adape pe oricine are nevoie. Un izvor adevărat nu se împuținează și nu seacă niciodată. Secretul lui este simplu: pânza freatică la care este conectat îl alimentează permanent și tot ceea ce primește transmite mai departe, fără să păstreze nimic pentru sine.
Aceasta poate fi una dintre imaginile cele mai sugestive despre viața celor credincioși conectați la Dumnezeu. Aceștia devin o sursă de binecuvântare și ajutor pentru toți cei din jur. Legea Împărăției lui Dumnezeu este legea dăruirii de sine, iar izvorul ilustrează foarte bine acest lucru.
Scoaterea apei cu bucurie din izvoarele mântuirii este o imagine profetică a restabilirii lui Israel și a reașezării lui în țara dată de Dumnezeu.
Ca o măsură de corecție severă în urma răzvrătirii și neascultării repetate a lui Israel, Dumnezeu a stabilit un timp de îndreptare în vremea robiilor asiriene și babiloniene, dar, după expirarea perioadei de pedeapsă, poporul a fost adus înapoi în țara lui, iar cetățile lui și templul lui au fost reconstruite.
Serviciile de la templu au fost reluate și viața socială și religioasă și-a redobândit cursul. În legătură cu acest reviriment profetul spune că Israel va scoate apă cu bucurie din izvoarele mântuirii. Nesecatele resurse ale Cerului aveau să le stea credincioșilor la dispoziție permanent și abundent.
În ce măsură și viața mea cunoaște fervoarea dăruirii continue, asemenea izvorului? Aș putea atinge un asemenea stadiu de dezvoltare?
