Cinstiți pe toți oamenii; iubiți pe frați; temeți-vă de Dumnezeu; dați cinste împăratului.
1 Petru 2:17
Exprimarea stimei față de cei din jur face parte dintr-un comportament normal și civilizat și cu atât mai mult este importantă pentru un creștin devotat. Sunt menționate aici patru categorii de beneficiari cărora suntem datori să le acordăm cinstea cuvenită.
În primul rând, sunt amintiți oamenii în general și datoria noastră de a-i trata cu atenție și respect. Fiecare dintre ei este un fiu de Dumnezeu, indiferent dacă cel în cauză recunoaște sau nu acest statut care i s-a oferit.
În al doilea rând, sunt amintiți membrii bisericii, față de care trebuie să arătăm dragoste frățească, împreună cu tot ceea ce ține de relațiile interne ale bisericii. Ca familie de credință, biserica este un mediu în care creștem împreună pentru a moșteni lucrurile veșnice și prin urmare trebuie să învățăm să trăim de pe acum în unire și părtășie unii cu alții. În ciuda diferențelor inerente, trebuie să ne găsim tăria de caracter de a fi în armonie unii cu alții.
În ce privește relația noastră cu Dumnezeu, ne este recomandată devoțiunea, sau temerea de Dumnezeu. Adorația este cel mai profund sentiment pe care inima noastră îl poate trăi și exprima prin cuvinte, gesturi și acțiuni. Închinarea personală, în familie și în biserică sunt tot atâtea ocazii de împlinire a acestei porunci.
Vine apoi rândul autorităților civile, care, și conform Bibliei, merită respectul și supunerea noastră printr-un comportament civic adecvat.
Ar mai fi de adăugat o formă foarte importantă de stimă, și anume respectul de sine. De fapt, toate celelalte forme de respect se bazează pe acest aspect de bază al vieții. Numai dacă ne stimăm pe noi înșine în mod corespunzător îi putem iubi pe alții ca pe noi înșine.
Când mă uit în oglindă, mă simt confortabil cu chipul pe care îl văd acolo?
