ÎNCREDERE

Mă bucur că mă pot încrede în voi în toate privințele.
2 Corinteni 7:16

Una dintre cele mai importante trăsături de caracter care face posibilă o relație de orice fel este aceea de a fi demn de încredere.

Pavel își exprimă bucuria pentru încrederea de care corintenii se bucurau în fața sa. Biserica din Corint nu era una dintre cele ușor de păstorit și nici una lipsită de tensiuni și apostazie. Dar această biserică dădea dovadă de vigoare spirituală și dispoziția de a soluționa problemele cu care se confrunta.

Odată convins de buna-credință a fraților din Corint și de dorința lor de a se dezvolta, cu toate problemele de disciplină prin care au trebuit să treacă, apostolul avea convingerea că lucrurile vor evolua spre bine.

În anii următori, acești oameni aveau să confirme că încrederea acordată s-a dovedit o investiție cu beneficii imense și pentru apostol, și pentru localnici. Rămași singuri, conducătorii din Corint și-au luat rolul în serios și au reușit să redreseze situația precară prin care trecuseră. Acum Pavel era mulțumit și se putea lăuda cu ei înaintea lui Tit, care avea să-i iubească și să îi slujească cu toată inima.

În ceea ce ne privește, avem câteva lucruri de făcut în domeniul încrederii acordate și primite. În primul rând, să ne dovedim demni de încredere în fața celorlalți, prin integritate și devotament în tot ce facem. În al doilea rând, să fructificăm cât mai bine încrederea pe care frații ne-o acordă, iar în al treilea rând, să le acordăm încredere colaboratorilor, pentru că acest lucru îi ajută să se comporte responsabil și competent. Așteptarea noastră de la ei le va oferi o motivație foarte puternică să-și împlinească partea cu credincioșie.

Cum pot să-mi dezvolt o imagine publică bazată pe integritate și cum pot acorda colegilor încrederea pe care o merită?

 

Sensuri și contrasensuri
Sensuri și contrasensuri
Într-o lume care își pierde treptat percepția profundă asupra cuvintelor din propria limbă, acest devoțional militează pentru reîmproprietărirea vorbirii cu semnificația diversă a spiritualității biblice. Sensurile se referă la cuvintele explicite și pozitive ale vocabularului spiritual. Contra-sensurile se aplică acelor cuvinte folosite în vorbirea spirituală care au o conotație negativă. Sensurile încurajează creșterea spirituală; contra-sensurile avertizează în privința riscurilor asociate relelor din jur. Atât de partea sensurilor, cât și de cea a contra-sensurilor vin cuvintele neduse la biserică, dar care au un potențial evident de expresie și comunicare cu conținut spiritual.

Primește în fiecare zi pe Telegram devoționalul preferat. Citește mai multe aici.

Ascultă podcastul Devoționale Audio

Publicate astăzi

Versetul zilei

Urmărește Devoționalul Video

Articolul precedent
Articolul următor