Dumnezeu este dragoste și cine rămâne în dragoste rămâne în Dumnezeu, și Dumnezeu rămâne în el.
1 Ioan 4:16
Când vorbim despre dragoste și despre Dumnezeu trebuie să recunoaștem că ne aflăm într-o zonă a misterului și inefabilului. Nu putem fi siguri niciodată că am ales cele mai potrivite cuvinte pentru a vorbi pe aceste subiecte.
Apostolul Ioan este cel mai îndreptățit să ne spună câte ceva pe această temă, pentru că o face în cunoștință de cauză. El a avut o experiență îndelungată și profundă și cu Dumnezeu, și cu dragostea Lui întruchipată în Fiul Său, Isus Hristos.
Când spune că Dumnezeu este dragoste nu face altceva decât să ne transmită că un mister este egal cu un alt mister. În acest caz, nu ne rămâne decât să aprofundăm aspectele practice ale mesajului său din acest pasaj biblic de excepție. Întrebarea de studiu deci se referă la rămânerea în dragoste. Cum putem rămâne în dragoste și în Dumnezeu?
Din logica internă a textului reiese că rămânerea în dragoste nu este un lucru dat sau aleatoriu, ci ține de responsabilitatea noastră personală. Dacă vrem să persistăm în dragoste, acest lucru este posibil pentru cine este suficient de interesat de acest subiect. Putem considera în mod consecvent că rămânerea în dragoste este o alegere personală, prin continuitate și efort consistent.
Trebuie să vorbim însă și despre intrarea în dragoste și în Dumnezeu, experiență care precedă în mod logic rămânerea în această stare de har. Intrarea în dragoste este o inițiativă a lui Dumnezeu, care ne caută și ne cheamă, și un răspuns călduros, explicit și profund din partea noastră. Iată deci care este experiența convertirii sau a întoarcerii la Dumnezeu! Persistența în dragoste și în Dumnezeu este sinonimă cu procesul renașterii spirituale sau al sfințirii vieții.
Ce ar mai trebui să fac pentru a rămâne în dragoste și în Dumnezeu și a atinge o nouă profunzime a relației mele cu Dumnezeu?
